Poezie
la ceas de taină, omul.
1 min lectură·
Mediu
gândesc omul prin prisma omului meu
lucrurile simple îmi fac din bucurie trepte spre ceilalți oameni
omul meu e vesel uneori cherchelit de emoții
plânge și râde la un trandafir
că așa e viața plină de ifose și de babe oarbe
tocmai asta îi și spun omului meu
să ducă pentru el în cârcă cei mai grei saci ai pământului
când mâna lui puțină va da apă să bea muribundului
toată planeta să știe că va fi salvată de el
022
0
eu
și
și
că
dar
și