în mine își sprijină Dumnezeu facerea sa

e mai ușor să umbli după oameni desculț să înalți zmeie din priviri fără să fii văzut să-ți lași sfinții deoparte pe-o parte să-și facă împărăția apoi lumina să-ți invadeze pleoapa lăsată de cu seară în pridvor pe mamă s-o iubești pe tată să-l respecți știu în rest ne completăm bărbat și femeie pe-o bancă respirații calde și podul palmei streașină peste cuib de vrabie suntem vestim împăcarea întru ființa din cer trăiesc și simt cum crește fiecare copac din pământ trăiesc și cel care mă înconjoară e Dumnezeu și cred că-mi sunt de-ajuns prin el să cred