Silv

Nu stiu....stiu cä imi place,... dar....nu stiu de ce.Oare cä-i de-a lu Nanu, shi tar´mä tem cäs´ subiectiv.
Stäu, cujet shi ginesc,
Fiind foarti probabil,
Imi place si obicinuiesc,
Sä ti votez: Valabil!


Am zärit oare si simtit RIMÄ???Päi se poate tovaräse, ´mneata nu cetesti?Nu sie mai poartä cumetre, cicä \"nui´la modä\", provoacä, cicä, dureri dä cap!Eu sigur stiu cä, nicidecum cititorului, din conträ,problema e urmätoarea : Cä de fapt nimeni nu se ghindeste la cititorii chinuiti.Postäm, si fugim.E ca ´n räzboi, tragem siguranta cu un rinjet, aruncäm boamba si fugim. Doar doauä diferente mä´ncumet sä fac, Boamba de asalt färä schije,(\"cu rimä\")e binevenitä pe cind cealalaltä(\"liberä\"...ce bine sunä)...te surprinde de te dor dinti.Dar se pare cä se aruncä mai cu pläcere...o fi mai ieftinä...sau iasä siguranta mai usor.In orice caz, vreau sä spun cä este o practicä iresponsabilä.E simplu, arunci si numeri räniti.
Cu drag Silviu cel frumos(si pe fatä si ...)

...Sa incep cu inceputul.Strabatut de o stare de plictiseala(...o grea gripa...)las friurile slobode gindurilor.I-mi licaresc ochi,in febra,dupa un voal,i-mi apare o secventa din fericita copilarie si ma intreb...Ce o mai face Matei.Urc in \"birou\",deschid Google si il caut.
Hallo Matei, poate numele meu,la repezeala nu iti va spune nimic,prea mult timp a trecut,dar nici o nadejde,te ajut eu:)!Zburdasem vacante frumoase,protejati de aripile generoase ale tatalui tau,prin\"Perla Oltului\",tu un zmeu, eu mic adept, totdeauna cu gura cascata,uimit.Scurt dupa aceea accidentul...si ruperea contactului.Ma bucur sa dau de tine,mai multe amanunte despre mine si timpul meu in alta forma neoficiala.
Silviu Tuluc Cisnadie

Bucuros märite doamne
Bate sufletul din palme
Cä mai e p´aicea unu
Care dä ca mini´ cu tunu.

Ce sä fac...ce sä fac... dar tot am sä trec eu prin Bucuresti o sä fie o Joie insoritä.

Cu respect Silviu

O splendoare.Un gest divin, a compune pentru cei mici, un gest ce niciodatä nu va fi räsplätit materialiceste, doar cu bucurie scincet sincer, de fapt ca si räsplatä, deloc putin.

Intii de toate complimente.
Este o realizare, fiecäruia recomandabilä,mai ales celor ce sint insetati de a cunoaste mai bine ceva din perioada comunistä,sansele vieti,supravietuirea zi de zi,de mine ne träitä\"pe pielea proprie\" aflindumä la o virstä prea fragedä.
Tematicä,deloc nouä dar intotdeauna bine venitä,i-mi pare ca o variantä a vieti,o alegere liberä nefortatä, in care nu inteleg regretul final,acuzatia adusä\"infractorului\"de egoism,mai ales cind\"victimä\"nu a incercat nicicum sä formuleze o cerintä,mäcar sub formä de soaptä,cum ar fi:
-Mi-as dori sä rämii peste noapte,sau,
-Sä fi sigur cä dacä m-ai cere in cäsätorie nu as spune nu.
Magda, ceea ce si-a \"pierdut\"tineretea,mie mi se pare o persoanä mai valoroasä decit o femeie tipicä,foarte des intilnitä,-Träit Näscut Muncit Gätit Murit, dar de fapt nimic in intregime,mii de cioburi färä glorie.
In schimb Magda ce e drept a avut parte doar de\"iubire\",dar asta sutä la sutä,s-a oferit,s-a jertfit si a avut parte de...as spune eu,lucrurii ce eu nu le väd sä se intimple intr-o cäsnicie,nu cu asa patimä,intensitate,prospetime.
Mi-ar fi pläcut un final ca in filmul\"Undeva cindva\"(cäruia ii duc dorul si din päcate nu il gäsesc )unde Magda de acolo e o invingätoare purtind clipe in amintire de ne evaluat.
Fiecare drum al vieti cere o oarecare jertfä,dar nivelul ridicat de atunci,aristrocrat,privilegiat,nu l-a avut oricine.
Acuzind acum nu facem decit a devalorifica viatä.
...o sumedenie de persoane, pe viatä si de o viatä in inchisorii, isi spun, viata e frumoasä ,trebuie träitä.

Slujesti cuvintul färä de-ndoialä,
Si pe \"pereti\" ce scrii este Pläcut,
Predominä la tine-o rinduialä,
Si nu pot sä m-abtin, deci te särut.

Hi, mi-as permite sä aduc ceva inbunätätiri, cu toate cä poezia e deja splendidä, finutä.

La strofa a doua:

Acuma nici măcar acolo nu-i,
Doar trena lui a mai rămas în urmă,
Se-așterne voal de stele care curmă,
Ce-a fost o datä-n-pärätia soarelui.

Strofa a treia:

Se aud tunete în depărtare,
Vorbesc în glasul lor aparte,
Sunt surd,dar ele strigă de departe,
Si nu pricep a lor chemare.

Strofa a patra:

Pe piatra nerăbdării i-mi ascut,
Auzul,totu´n în jur e-o agonie,
Un sunet doar mă vindecă, mă-nvie,
Un sunet doar, din sufletul lor mut.