Poezie
În sfârșit m-am întors să mă privesc
1 min lectură·
Mediu
Într-o oglindă mânjită de povești galbene...
Sufăr cumplit de o tuse uscată,
Iar visele mi-au explodat în noapte...
Schije de dor mi s-au împlântat în creier.
Am vrut să mor... și am murit.
Într-un fel. Bun ca oricare altul.
Þi-am pierdut moliciunea palmelor,
Dar mi-am rămas eu. Naivă.
Cu un simț acut de lipsă perfidă.
Am luat golul și l-am umplut cu vată.
Fără tine, mă uit la palmele mele.
Lipicioase. Străvezii. Resemnate. Mov.
Oare când voi putea tuși a uitare?
Când voi putea vedea în galben mai mult decât mov?
022.750
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Sigarteu Ioana-Cornelia. “În sfârșit m-am întors să mă privesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sigarteu-ioana-cornelia/poezie/215273/in-sfarsit-m-am-intors-sa-ma-privescComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RHRHRaul Huluban✓asta e poveste de groaza ce scrii tu. atelier.
0
SIpentru comentariu. Accept critica și ai dreptate. E o poveste de groază.
0