Poezie
dor
1 min lectură·
Mediu
Un dor nebun a zămislit,
din adâncimi de univers,
din drum de stele împlinit,
frânturi de amintiri, ales.
E dor de ochii tăi, abis,
e dor de ce n-a fost să fie,
e dor în clipele de vis,
e dor în clipe de mândrie.
Privire stinsă de trecut,
e jar mocnit de lacrimi seci,
e un sfârșit făr de-nceput
in gânduri calde, ape reci.
Iar sfânta clipă-n libertate
ce am luat-o cu împrumut,
rămâne acum eternitate
pentru un suflet fără scut.
001955
0