Poezie

lumea mea și lumea ta

1 min lectură·28 mai 2012

Mediu

diferite, nu? lumile astea două

lumea ta în dungi negre și lumea mea în dungi albe

nu se deosebesc de fapt prin nimic,

regret să te dezamăgesc,

dar pentru că niciuna dintre ele nu este culoare

ambele sunt la fel

sau...?

la naiba, cine sunt eu?!

în mod cert nu sunt o lume...

până acum știam ce nu sunt

ce nu voiam să fiu

și mi-era de-ajuns să îmi imaginez

că dacă îmi voi aminti mereu cine nu sunt

va fi bine

păi nu e, după cum observi

de ce să nu fie? am tot ce nu-mi trebuie!

le am adunate aici ca să nu mă ia prin surprindere și să iasă la iveală!

și la ce-ți folosește că le ai?

păi cum la ce? să știu să las doar lucruri bune să plutească în jurul meu

doar nu le-as putea scăpa pe cele rele!

niciodată! le vede lumea...

le vede Dumnezeu...

începe să aduni fiecare lucru bun pe care-l găsești

lasă-le pe cele rele să plutească și păstrează-le pe cele bune

da, da, e tot o lume. mai ții minte? eu am dungile albe, tu pe cele negre

și tot ce plutește în jurul meu e alb...

001.520

Șerbănescu Ana. “lumea mea și lumea ta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/serbanescu-ana/poezie/14008216/lumea-mea-si-lumea-ta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.