Mediu
Versul din vise se naște etern
Pătrunde în lume și-i viu în poem;
Descrie cu foc în cuvinte frumoase
Iubirea ascunsă a lumii din case.
Emisarul iubirii-i poetul
Iar sufletul lui e portretul
Pictat în culori de cuvinte
Ce-i trec într-o clipă prin minte.
Îl fulgeră necontenit raza iubirii
Și-amnare-i pătrund în simțiri
Ce-i nasc cugetări din tăcere
Și-aduc pentru EA împliniri.
Stăpână pe sufletul plin
Trăiește iubindu-l deplin!
Îl trage spre ea și-i arată
Iubirea din pieptul de fată.
Adâncuri și zări nevăzute
În vis se deschid și primesc
Poetul ce-n clipe desparte
Vecia de tot ce-i lumesc.
În albe lumini ea îl scaldă
Privindu-l...o haină pe umeri îi pune
E plină de valuri și spume
De vers și de cânt și de lume...
Din vis el culege cuvinte,
Din gânduri și-alege idei;
Înșiră pe-o foaie speranțe
Și-ndreaptă privirea spre ei:
\"-Sunt mulți și iubesc fiecare
Și ochiul și raza de soare-
Privesc cu plăcere spre zare!\"
Se-ncumetă-ncet să gândească
Pe calea de vis să pornească
Și-și mână gândirea spre vise
Coboară din cer paradise
De ei si de noi necuprinse!
Gândește-nainte poetul
Și-adoră iubirea de vis,
Visează plăcute idile
Pe-o stradă din Micul Paris.
Se vede-ntr-o lume frumoasă
Iubind-o cu bune și rele,
Visează adesea la stele
Și-n hore se prinde cu ele.
Dansează într-o noapte albastră
Condus de-o lumină măiastră;
Un ochi de argint îl încântă
Și-l vede privind printre nori,
Iar stelele-l poartă pe brațe
I-arată lumini fermecate
Ce-s pline de taine curate
Răpite din veacuri și zări...
Versul din vis se naște etern
Pătrunde în lume și-i viu în poem,
Descrie cu drag universuri de vis
Pătrunde din viață în Paradis!
012799
0
dacă nu ar exista cuvântul, ce ne-am face cu visele? cum le-am exprima? mare minune, versul! iar tu, știi atât de bine să-ți etalezi visele prin cuvinte... Apreciez ceea ce scrii. Îmi place mult \"picături de poezie\"
Gabriela