serban georgescu

Domnule Felix, de apreciat volumul lucrarii dvs, dar faceti o imensa eroare, o monumentala confuzie, daca va imaginati ca marii poeti (cum este Baudelaire - la care faceti aluzie) se drogau (sau se drogheaza) cu scopul de a-si gasi (sau regasi) inspiratia. E rizibil. Chiar credeti ca Baudelaire ducea lipsa de inspiratie? Nu cumva, mai degraba, Baudelaire se droga ca sa poata suporta \"realitatea\" (ma refer desigur la realitatea conventionala, cea pe care ne-o construiesc si ne-o ofera politicienii si sleahta lor de cateva milenii incoace), realitatea aceasta, stiti dvs care, in care nu poti sa respiri decat daca pupi un cur sau macar o mana, in care, la serviciu, esti platit ca sa suporti toanele si crizele de personalitate ale sefilor si nu pentru munca propriuzisa, in care ajuns acasa trebuie sa zambesti si sa-i spui nevestei ca ciorba e \"foarte buna\" etc etc etc. Ganditi-va numai o clipa cum se simtea Baudelaire, cel care a scris Pescarusul si atatea altele, confruntat cu toate aceste minunate realitati de zi cu zi... Si cat de usor le suporta

... si apoi, va grabiti sa spuneti despre Nietzche ca \"defaima muzica lui Wagner\" fara sa amintiti de faptul ca inaintea de asta il iubise si il pretuise ca pe nici un alt prieten in lume... e un pic neelegant

un pic \"neboieresc\"

de la dante in jos n-am mai citit

spuneti-mi dvs daca merita

Bravo Florine! Ai mai pus o piatra la temelia ideii de Arta. Ura si la mai mare! Tine-o tot asa ca ne luminezi rau de tot. Mie unul mi-au iesit ochii din cap de-atata lumina.

dar, ca sa revenim la lucruri serioase, tu, ca agon, ai putea sa-mi spui ce s-a intamplat cu Biblioteca Virtuala? S-au pierdut textele mai vechi, toate? Mie in pagina de exemplu imi apare ca n-as fi inregistrat nici un text, ceea ce e aberant, iar cand m-am dus la biblioteca virtuala, si mai aberant, apar numai cateva texte recente, si apoi dispar si alea.
Ce se intampla?

Liviule, te-am prins: scrii in jurnal nume de politicieni.
Vezi ca uneori e imposibil sa te abtii?

... Si sa te lasi de scris numa\' cand s-or lasa ei de politica...


traiasca boiemismul!


am zis

Dragi prieteni, doamnelor și domnilor, meine Damen und Herren, mesdammes et monsieurs, signore e signori, dragi tovarăși și pretini, compagneros,

bădișori și bădișoare

Tin sa precizez ca intenția mea nu este și nu a fost aceea de a-i lua apărarea lui Liviu. Nu cred că el are nevoie de așa ceva și, de altfel, nu îmi stă în obicei să iau apărarea nimănui știut fiind faptul că orice om nu are decât ceea ce merită și că fiecare pasăre pe limba ei piere.

Eu am vrut să spun (și chiar am spus) cu totul și cu totul altceva – și sunt sigur că cine a vut să audă ce am spus a auzit.

nu e nici o confuzie

ni se baga pe gat mai întai istoria controlul populației
crackurile financiare
computerele și ipotecile

in speranta ca vom fi suficient de indobitociti ca sa nu mai acordam sufletului individual nici un fel de atentie

nu e nici o confuzie, totul e premeditat, calculat si bine pus la punct

\"educatia\" pe care ne-o ofera societatea nu are interesul ca individul sa se cunoasca pe sine, pentru ca daca s-ar cunoaste pe sine, daca ar percepe exact natura divina a sufletului, individul nu ar mai avea nevoie de societate, si atunci....

dezvoltarea, perfectionarea societatii este direct proportionala cu indobitocirea, depersonalizarea indivizilor

o societate, un stat este cu atat mai puternic cu cat indivizii care o compun sunt mai imbecilizati

sa privim inca o data coloniile de furnici si statele Unite ale Americii

Baudelaire spune raspicat ca oamenii mari apar in stat impotriva vointei statului

statul, societatea face tot ce ii sta in putinta ca sa obstructioneze, sa marginalizeze, sa izoleze oamenii superiori

pentru ca oamenii superiori aduc lumina

care ar duce la disparitia statului

educatia pe care ne-o da societatea nu are nimic de-a face cu iluminarea ci cu adaptarea individului la intuneric

Domnule draga, aici nu este vorba despre justificari, prietenii, neprietenii, dragoste sau nedragoste ci este vorba despre o atitudine, despre un anumit tip de abordare a lucrurilor care tradeaza un anume caracter al celui care scrie.

Una este sa spui ca x face experimente (asta e ok nimeni nu are nimic impotriva, e natural si sanatos) si cu totul altceva este sa spui ca x se afla in faza de experiment, pentru ca in felul asta il plasezi intr-o anume categorie, care in acest caz e total nepotrivita, intelegi matale?

Cand spui despre Liviu Nanu ca se afla in faza de experiment, mi-l si imaginez cu o bonetica in cap, cu scutece si suzeta, zdranganind dintr-o jucarica si oracaind de foame, ceea ce, hai sa fim de acord e cam aiurea.

Tie ca autor al acestei recenzii, cronica sau cum s-o numi ea in limbajul asta de specialitate, ti-ar fi fost foarte usor sa spui pur si simplu \"Liviu Nanu este un autor care face neincetat experimente, se afla permanent in cautare...blablabla\" dar spunand sec si fara echivoc ca \"este în faza experimentului\" este dupa parerea mea o dovada de aroganta.

In fine, nu stiu ce mi-a venit.

La urma urmei e totuna.

Unii scriu literatura si altii scriu despre cei care scriu literatura, asa a fost dintotdeauna, stiu prea bine.

Les canailles plumieres ecrivassierres, cum spune Mirabeau, sunt poate un rau necesar, dar care mai mult incurca decat descurca lucrurile. Fiecare ar trebui sa scrie despre propriile lui idei si nu despre ale altora dar se pare ca n-a fost, n-a fost asa

S-auzim de bine.

Nu am spus ca a fi in faza experimentelor este ceva rau in sine ci am reprosat tonul afirmatiei care vadeste o anume autosuficienta si prepotenta a autorului ei. Imi evoca un arendas care si-a doborat boierul la pamant si care isi imagineaza ca apasandu-i grumazul cu cizma va putea deveni el insusi aristocrat.

In ce priveste experimentul in sine, eu insumi ma aflu in faza de experiment si cred ca orice om constient simte la fel. Numai ca eu prefer sa fiu considerat mort, iar interventiile mele drept simple halucinatii.

Pe foarte curand.

Daca Liviu Nanu este in faza experimentului, adica un incepator neexperimentat (asa cum se poate deduce din tonul afirmatiei - care, in treacat fie zis, sugereaza o anume nerusinare a autorului ei) atunci inseamna ca Gigi Becali (stiti voi cine, ala, varu\' lu\' Kant) e scriitorul desavarsit al momentului si Marean Vanghele il urmeaza de aproape.

Ati cam incurcat valorile domnu\' Felix.

Ca de obicei, scriitura de dragul scriiturii... si cam atat.

Nici nu e de mirare ca Liviu Nanu nu este recunoscut de o lume literara in care se scriu asemenea bazaconii

Prieteni

Literatura de calitate nu poate fi organizata sub nici o forma. De altfel orice incercare de a administra un fenomen artistic sfarseste prin a-l impurifica. Unii dintre voi stiu asta. Atunci de ce? Eroi au fost, eroi sunt inca?

Si apoi, voua nu vi se pare ciudat ca Bogdan Geana, unul dintre putinii oamenii care stiu cate ceva despre aristocratia scrisului, si-a retras (fara zgomot) TOATE textele de pe site?

Ideea voastra e intr-un fel laudabila, poate da de gandit unora care au nevoie sa li se reaminteasca faptul ca au capacitatea de a gandi, dar in rest... qui prodest?

E foarte bine ca iti propui sa gandesti si sa scrii boiereste, dar de ce e nevoie sa anunti public asta?

vasile citesc si ma gandesc ca sunt cu adevarat singuri numai cei care fug dinadins de singuratate

insinguratule, insingureaza-te

caci nu esti singur

si nu primi pe nimeni cu spurcatul

iar daca vezi ca harul se zbate fara trup, nu te arunca pe el sa-i faci respiratie gura la gura

una e harul si alta esti tu

si cu totul si cu totul altceva graba spurcata a lumii...

uite-i prin târg
cu turul gol
înălțând statui de nămol



ave

adrian, ma gandesc de mult la asta.
numai ca am sa-mi iau totusi si niste imbracaminte cu mine.
dar pana atunci mai e.
imi trebuie un semn.
un semn clar.
bush a promulgat ieri o lege care permite torturarea suspectilor de terorism.
nu mai e mult.

Draga Liviu, sa nu crezi ca scriu aici din alte motive decat sentimentale. Nu am nici scopuri stiintifice, nici academice si nici, doamne iarta-ma, politice.

Literatura, si ma refer aici la literatura de calitate, nu se bazeaza pe altceva decat pe sentimente.
Mie imi vine sa rad uneori cand mai citesc pe ici pe colo, prin diverse gazete si siteuri care cocheteaza cu literatura ca \"poetul X trateaza in operele sale teme ca familia, padurea, noaptea, stelele, dragostea...\"etc. Adica cum, dragostea e asa, un subiect printre altele, nu e ea cea care ne face sa scriem? Sau ne gandim doar la dragostea dintre sexe?

Nu este ea, dragostea, cea care face sa se invarte soarele si celelalte stele, asa cum spune Dante in Divina Comedie pe care eu, spre rusinea mea, n-am fost in stare s-o citesc decat pana la jumate?

Probabil ca m-a luat valul. Probabil ca m-am aprins un pic la gandul ca poate exista pe lumea asta un loc si pentru noi, cei care ne simtim atrasi de adevar, un loc in care sa nu avem de-a face cu pasiuni, orgolii, ipocrizii, doctrine politice.

Se pare ca nu-i asa. Si stiu, stiam ca nu e asa. Ca nu exista loc pe lumea asta unde sa-ti gasesti linistea si ca peste tot, alaturi de putin adevar, navalesc mereu si mereu mizeriile binestiute.

Asta e

ai perfecta dreptate
din acest moment am incetat cu numele proprii
vreau doar sa pun in evidenta diferenta majora care exista intre Politica si Morala si ca aceste doua notiuni se exclud una pe cealalta
si cred ca esti de acord cu mine ca despre notiuni si despre idei trebuie sa vorbim
si ca asta ne ajuta la scris

era sa uit

zilele trecute, la televizor, unul din presedintii de filiale teritoriale ale PNL spunea despre excluderea lui Stolojan: \"Merita sa fie exclus pentru ca ne arata toate greselile pe care le faceam\"

cine are urechi de auzit si creier de gandit sa auda si sa gandeasca

Inca o data intreb: despre ce fel de Morala vorbim? Este imoral sa sesizezi greseli acolo unde ele exista?

Alooo! 2-10-2-10, proba, proba...

Filosofii contemporani se feresc sa vorbeasca despre Morala, sau daca vorbesc o fac intr-un cerc foarte restrans, in schimb la televizor, acolo unde exista audienta maxima, vorbesc despre chestiile \"de actualitate\". Le e rusine sa spuna in gura mare la televizor \"Romani, nu aruncati gunoaie in padure, nu fiti javre, nu fiti lichele, nu mai beliti ochii la totii papitoii bucalati cu cravata si guler scrobit care au invadat mass media\", ca si cum asta ar fi o jignire sau o necuviinta. Ei fac jocul politicienilor, participa la falsa morala care se intinde ca o ciuma.

Si este pur si simplu dureros sa vezi cum oameni de buna credinta, pe care ii cunosti, cu calitati sufletesti exceptionale, cad ca mustele in aceeasi plasa. Colegul nostru, Paul Bogdan, unul dintre cei mai echilibrati reprezentanti ai acestei comunitati este un exemplu. Ce face el? El, preot, deci o alta categorie care ar trebui sa se ocupe exlusiv de Morala, face un apel melodramatic in favoarea unei victime a comunismului sperand ca asta sa starneasca o reactie favorabila din partea opiniei publice. Fara sa-si dea seama ca prin acest simplu gest el ignora, ca toti ceilalti, problemele elementare de Morala si se arunca orbeste in Politica. Adica, pe romaneste, in loc sa-si vada de treaba lui, isi pune sufletul intr-o lupta cu morile de vant care il va dezamagi inca o data. A cata oara?

Isi imagineaza probabil ca principiile Uniunii Europene sunt mai bune decat principiile Comunismului. Se face ca nu aude cand i-am spus ca de anul viitor UE ne impune ca toate TOATE convorbirile telefonice pe mobil din Romania vor fi inregistrate, clasificate, aranjate cu grija si puse la dispozitia autoritatilor. De ce? Cum, nu ati ghicit? Pentru combaterea terorismului!

Si probabil ca o sa se faca din nou ca nu aude daca i-as spune ca Patrick Gelin, seful celei mai mari banci franceze din Romania, la momentul in care Parlamentul Frantei a respins tratatul de aderare al Romaniei la UE, a declarat la Bucuresti (deci acolo unde isi are toate interesele): IMI ESTE RUSINE CA SUNT FRANCEZ.

Care sunt principiile, care sunt valorile morale ale acestor oameni? Nu se intelege o data pentru totdeauna ca Politica in ansamblu, nu un partid anume si nu o anume oranduire sociala, Politica in ansamblul ei este un imens Gunoi, in care filozofii, poetii, preotii, toti oamenii cu vreo urma de bun simt si de credinta, NU AU CE CAUTA?

Ce are Politica cu Morala fratilor? Cand o sa va spalati de pe ochi galbeaza pe care v-au turnat-o politicienii si acolitii lor? Ce fel de lupta duceti si in folosul cui?

liviu, nu astept nici un raspuns
orice intrebare si orice interpelare as pune sau as face aici, va avea un caracter pur retoric

este o vreme in care dialogul nu are nici un rost
exista atatia specialisti in arta retoricii, incat pur si simplu dialogul, ca forma de comunicare a adevarului, nu isi mai are rostul

acum este vremea cretinilor si a lichelelor. sunt prea multi si prea galagiosi si orice incercare de a lupta cu ei e inutila si nociva.

Tolstoi spune ca trebuie sa existe o anumita sincronizare intre Cultura si Morala. In momentul in care Cultura o ia inaintea Moralei dezastrul e iminent. Este ceea ce se intampla sub ochii nostri. Pana si capetele cele mai luminate cad ca prostii in capcana. Filozofii, ganditorii, deci cei care au datoria de a veghea valorile morale fundamentale (sa nu furi, sa nu minti, sa nu arunci hartii si gunoaie in padure si pe strada, etc) isi pierd timpul la TV dandu-si cu parerea cine a fost si cine nu a fost turnator pe vremea securitatii. Cu alte cuvinte, ce-i trebuie magarului tichie de margaritar si Prostul nu e Prost destul daca nu e si fudul. Morala este lasata in urma iar Cultura asta de carton pe care o cunoastem din viata de zi cu zi, din sindrofii, cenacluri, suete si betii literare, spectacole TV si anal-ize \"pertinente\" se umfla ca un stomac de caine mort si urmeaza sa explodeze umplandu-ne pe toti de viermi si duhoare.

Revin

cred ca m-a cam luat valul, imi cer scuze
eu oricum plec

dar iata ce ascunde inegalabilul, mirobolantul Dali sub aparenta sa excentricitate: el povesteste simplu si la obiect ca un simplu pescar, numit Enriquet, i-a spus personal si direct referitor la un tablou care infatisa marea in vizunea marelui artist: \"Seamana, dar e mult mai bine pe panza, pentru ca putem numara valurile\"

Seamana, dar e mult mai bine pe panza, pentru ca putem numara valurile



liviu asculta-ma cand iti spun si sa ramana consemnat in istoria literaturii universale ceea ce spun eu acum cu privire la scris si la arta scrisului in general si in mod special cu referire la marea literatura, la literatura de calitate: asa cum Dali picta marea ca sa-i poata numara valurile, tot asa noi, care ne numim scriitori, trebuie sa scriem pentru a ne putea numara prostiile, pe care nu le-am putut identifica in viata fiind din pricina prea repezilor valuri care trec peste noi si prin noi.

prin urmare nu exista poeti minori si poeti majori, exista poeti si atat

da?

(Da, Oui se numeste de fapt cartea care contine revolutia paranoic-critica)

si mai e ceva, cred

nu faptul ca ne imaginam ca cei dragi continua sa traiasca si dupa ce au plecat, pentru a ne asigura un anumit confort afectiv, ma deranjeaza, ci faptul ca ne imaginam ca Dali este nebun si nu genial, asa cum este de fapt, si asta ca sa ne prefacem ca nu intelegem ce are el sa ne spuna si anume ca suntem niste prosti fara orizont, blocati in conventii si stereotipii academice, si nu analisti, critici si bagatori de seama ai literaturii ca cei pe care ii gasim de jur imprejur, peste tot, ceea ce ne provoaca starea de singuratate de care tocmai vorbeam mai devreme.

dar sa fragmentam fraza: