Regret
De anii reci care-au trecut
Ce prins mai sunt și mă cuprinde…
În pasul meu care descinde
Tot mai la vale, mai la vale…
Privind uimit la Tine mut,
Mă mir de har și de-ndurare!
Tu
Un cadou de Paști
Ajuns în fața lui Pilat,
tăcut, supus, nevinovat,
un simplu Om batjocorit,
învinuit că a hulit
chiar însă-și numele purtat
de Fiu sau Domn sau Împărat!
Privind mirat la
Un altfel de comunist
Cu inima plânsă mă știu sărac și gol, rătăcesc
pe drumuri de lut afânat și plouat, cuibăresc
în minte, de anii-mpietriți pe sudoarea frunții line,
vin Iisus către
Mi-e dor
Mi-e dor de ADEVÃR,
Mi-e dor de iubire,
Mi-e dor de Cuvântul
Ce naște frumos.
Mă rog Lui Iisus, s-aducă-mplinire
În inimi de oameni să vină ca Mire,
Un Domn și-o credință-n
Să învățăm potrivit Scripturii
Să învățăm să creștem bucurie
În fiecare inimă din adunare,
Cu tresăriri din ce în ce mai mare
Pentru Iisus ce-L așteptăm să vie.
Să învățăm frumos să
Privind la sfinți
Poți tu, numii pe fiecare
Pe-aceia mulți, pe-aceia care
Ca stelele din înălțimi
Cu miile chiar anonimi
Jertfiți pentru credința care
Imbold spre noi, spre
De ziua ta femeie
Tu porți la locul tainic, lăcașul vieți,
Și mama tuturor a celor vii rămâi.
Și răsărit de soare-n lumina dimineții,
E pentru noi bărbații în dragostea
De vorbă cu pomul
Am întrebat bradul căzut la pământ:
- De ce te-ai lăsat răpus de hățișuri
Să mori putrezind pământului rece?
Și blând; răspunsa-mi butucul cu
Gânduri de noapte
Mă-ntreb de unde sunt și care-i drumul,
Și Tu-mi răspunzi prin Evanghelie și-mi spui;
Că drumul veșniciei este singur, unul,
E sfat ce azi nu-i pasă
„Clipa” în pragul morții
Azi, s-a scurs încă o zi. O zi din viața mea s-a scurs.
Și-n taină parcă s-a ascuns „o clipă” , ce n-are durată, nemăsurată,
E timpul ce trece și se
Caracatița în profeție
Cât de uriașă ești, într-o baltă – atât de mică !
Pe tentacule multiple trupul tău cum se ridică…
Și râmi solul de sub „apă” printr-un fildeș
Să fiu un pom sădit
Ași vrea să fiu lumină printre neamuri
Să faci din mine rob să pot vorbi, să cânt,
Și rod să dau a fructelor prin ramuri,
„ Lacuna” să mi-o umpli cu
Plăgi mintale
De ce religie? Deoarece sunt lucruri scrise de mii de ani și se împlinesc sub ochii noștri. De ce, Plăgi mintale? Deoarece puțin cunosc faptul
În clipa morții
Idei de judecată... tremur;
Când mintea mea în gândul ei,
Se vede condamnată lângă
Creștinii falși ori farisei.
Cutremur simt în mădulare,
Și-n fiecare fibră
*Ce asemănare este între o bombă și păcat?Amândouă produc moarte.
*Când mămăliga a prins coaje,se crede deja pâine.Așa și săracul când se simte puțin avut.
*Oamenii uituci au inventat ceasul cu
Sunt fără sens și merg pe bâjbâite,
În gropi mai cad, mă scol, și mâine mă repet.
Infrunt neștiitor furtuni dezlănțuite
Și frica morții, mă face să regret.
Regret doar azi când sunt în agonie,
De-aici de la masa pe care ades,
Mă plec pe genunchi,Aceluia care,
Putere să-mi dea și gânduri să țes
Cuvinte spre Domnul-nălțare.
Singur la drum niciodată nu sunt,
La dreapta și stânga îmi
SI