Ce frumos esti, Doamne

Nu ma pot abtine si dau un copy- paste poemului
\"Ce frumos ești, Doamne

Îmi colindă sufletul pe dealuri
Vine cerul, vine peste mine
Simt pe buze unduiri de valuri
Mâna Ta puternică mă ține

Ce frumos ești, Doamne, ce aproape,
Ce cuvinte bune mă-nfășoară
Lacrimi mici se leagănă în pleoape
Ochii Tăi mă nasc a doua oară

Vine cerul , îngerii-s pe munte
Stau pe culme să Te văd mai bine,
Îmi aprinzi luceferii pe frunte,
Ce frumos ești, Doamne, lângă mine...\"

E cumva editorul plecat in vacanta?
N-am nimic cu autorul/ autoarea, dar poezia asta e de incepator. Zau asa, \"Lacrimi mici se leagănă în pleoape\" / \"Îmi aprinzi luceferii pe frunte,\"; induceti omul in eroare de se crede vreun Eminescu contemporan si-mi arunca-n fata ( pt. acest comentariu) ca poetul adevarat e un neinteles, un rebelde al timpului sau.

e total superficial acest ce frumos esti fara o descriere a ceea ce vezi. pot sa te acuz de menciuna, teatral, de inventia ca ai vazut fara sa vezi si te acuz cu mult patos. vrei sa vezi sau vrei doar sa te lauzi, si in fond cui foloseste, poemul ramine diluat in enuntarea unui sentiment si atat. dupa cate cunosc eu sigur nu e acolo langa tine, influentandu-ti inconstientul, caci ai fii gandit altfel, ca mine de exemplu.

Ei, bine, nu pot decat sa imi amintesc ca exista un citat biblic in care se spune ceva depre maragaritare aruncate cui nu trebuie...Aveti nevoie de cosmeticale?-nu le cautati aici ca nu le veti gasi.Tot sincer va spun si eu, nu avea rost sa va obositi sa scrieti ca nici nu da bine gandindu-ma la ce se poate intelege privind dincolo de cuvintele azvarlite in pripa ca la groapa de gunoi a orasului din sufletul vostru, intoxicate de fum si mazga, uitand de frumusetea simpla, fara kilogramele de fard si ruj cu care v-ati obisnuit sa impodobiti ce nu e de impodobit pentru ca este frumos prin sine si pentru ca este rostire de la Dumnezeu.

D-le Tiberian, n-am pus la indoiala frumusetea sentimentelor din care-a izvorat acest asa-zis poem; voiam doar sa punctez lipsa fortei cuvantului, caci pt. mine asta inseamna poezie: cuvantul incifrat ce creeaza simtiri si idei puternice; cred ca locul scrierii putea fi la recomandate doar in sectiunea \"personale\"; am invatat ca poezia moderna inseamna altceva decat simtire ritmata.
Si la fel de sincer m-a surprins postarea ei la recomandate intr-un site ce claseaza poemul cu rima si imagini demodate in atelier.

de mult am dorit sa va amintesc acel verset cu margaritarele. acum cred ca v-ati convins si d-voastra, din pacate. cu siguranta ca cei de pe situri crestine va vor percepe altcumva mesajele.
d-na gradinaru, oare asa scrie un incepator? d-na tiberian scrie de prea mult timp, deci nu e cazul. daca nu aveti astfel de trairi si de texte, nu va suparati. va veni, poate, vremea cand textele d-voastra vor fi recomandate.
pt d-na Iakab : Dumnezeu e frumos nu numai daca Il vezi. E extraordinar de frumos cand Il simti. autorul descrie mai mult ce simte: \"colinda sufletul\", \"simt pe buze unduiri de valuri\", \"ochii Tai ma nasca a doua oara\" etc. imi pare rau ca d-voastra, d-na Iakab, nu ati incetat sa mai atacati poeziile crestine. probabil aveti o durere launtrica profunda si niste intamplari care v-au marcat viata...

Să nu dați câinilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă. Matei 7;6

Îmi colindă sufletul pe dealuri
Vine cerul, vine peste mine
Simt pe buze unduiri de valuri
Mâna Ta puternică mă ține
Lacrimi mici se leagănă în pleoape
Ochii Tăi mă nasc a doua oară

Este un har sa simti trai asta.

Eu cred ca-desi a fost saptamana ingerilor, in sensul ca foarte multe poeme au facut macar aluzie la Dumnezeire- tu ai reusit aici sa aduci ceva nou! si asta nu este usor tinand cont de context, dar mai ales de subiect! Exista o mare sensibilitate...si credinta aici! Si asta nu este totul! Chiar daca sunt altii care sustin poate contrariul!

intradevar in adevar am o durere puternica care se vede cand va urati fericire de pasti! nu am vrut sa jignesc, am vrut sa provoc, dar se pare ca oamenii isi accepta limitele in a ``vedea`` ceea ce de fapt nu ma deranjeaza deoarece e vorba despre o putere ce ii lipseste altuia si nu mie si care e folosita conform geneticii de pradator.
vorba cu margaritarele nu o inteleg, in plus ce e stralucitor nu ma atrage de loc, dar ce e aparent banal da, insa poemul e superficil in viziunea mea si nu a celui ce nu e obisnuit cu lumina slaba ce necvesita un plus de vizibilitate sufleteasca.
nu ma pot contrazice prea mult deoarece doar am criticat o opera si nu am intentionat sa-mi dezvalui perceptia nici macar in ceea ce scriu eu deoarece e secretul meu, izvorul meu de sentimente si nu primesc pe nimeni la malul lui, doar de la mii de kilometrii lumina.