În za,dar

anost textul tău. nu prea spune mare lucru. laitmotivul este prea prezent în poem. obsedant chiar aproape de extreme

și am impresia că este și rimă forțată pe alocuri: ex: smaraldele ți-au obosit retina/.../când verii-n noaptea asta îi smulg tulpina

: emilia, este o forma de rondel. repetarea anosta e amprenta rondelului. obsedant este bine in poezie, vezi bacovia.

poezia, rondelul, mie imi place. are ritm si un frumos joc de cuvinte. nu vrea mai mult decat este, si asta mai bine.

: desigur ale poeziilor.

Mă bucur că apari pe aici, chiar dacă așa de rar. Ștefan Ciobanu a spus esențialul: ceea ce vizează realizează bine, cu mijlocele poetice potrivite. Parcă ar fi: \"...asta-i smulg tulpina\".
Deosebită metafora: \"aș ancora epavele sub far\"

Cum te-am obișnuit, o replică, sper să-i fie iertat decolteul:

Înadins

Cred că-nadins îmi agresezi retina
Când faci manevre scurte-ntr-un mărfar,
În halta mică de la Dragalina
În care-n ștate sunt înscris acar.

Îți fluturi fusta scurtă bleu-jandar,
Pe pulpe îți lucește lanolina,
Cred că-nadins îmi agresezi retina,
Când controlez, la osii, vreun mărfar,

După orar, căci îmi cunoști rutina.
Pe trepte, joc de glezne faci, ștrengar,
Te depășesc, pe-a treia, cu drezina,
Văd un semnal pe roșu-n calendar,
Cred că-nadins îmi agresezi retina.

Calimero

Emilia,
Anost, anost, dar cu rost
Multumesc de trecere

Stefan,
Rondelul pentru mine e o joaca/joc de cuvinte/ma relaxeaza.
Adevar, tot ce spui- nu se vrea mai mult decat este
Multumesc.

Calimero,
Iti multumesc!
Bucuria mea e cu mult mai mare/la asa intampinare.
Scuze ca raspund asa tarziu, dar azi dimineata am vazut comentariile si de atunci imi chinuiesc neuronul sa-ti raspund asa cum, (bine zici) ne-am obisnuit – pacat ca e din ce in ce mai rar...

Nu-i înadins

Nu-i înadins, îți dau cuvântu’n dar
și vreo trei pumni să-ți limpezesc retina
de când te știu, ți-e ochiul girofar
și nu pe mine… observai, Gherghina

intra azi după tine în mărfar,
c-o sticlă de palincă și vin de Dragalina.
nu-i înadins, îți dau cuvântu’n dar
și vreo trei pumni să-ți limpezesc retina,

ca roșu sa vezi totul, nu doar în calendar.
oi fi tu vechi în ștate, te-oi ține de orar,
dar dacă, iubi dragă, nu ai să-ți schimbi rutina,
și nu te potolești, și-ai să mă superi iar,
bagaju-ți fac (la mă-ta!) direct în Colentina,
nu-i înadins, îți dau cuvântu’n dar.