Sabina Datcu

Mie mi s-a parut un text bun, tocmai prin simplitatea lui. Pentru că, Ștef, nu ai nevoie de un limbaj complicat pentru a semnifica o stare. Mâine te rog să scrii o poezie complicată, pentru echilibru...

căci astfel/nici el/nu va fi știind/unde le-a pus/când a simțit nevoia/etc/etc/etc ... înțelegi tu...
La mulți ani, Ștef!

Mie îmi pare unul dintre cele mai reușite texte ale tale, Ștef, tocmai datorită simplității cu care ai rostit și ai devenit. Strofa a doua rupe, oarecum, poezia - dar (presupun)este necesară metamorfozei.
Singura hibă pe care o găsesc textului este chiar titlul. Pentru că, după părerea mea, nu este devenireA, ci numai devenire. Finalul rămâne deschis, precum versul \"trebuie să învăț să devin ceva\".

Felicitari, stef!

La lansare voi fi... ca sa primesc autograful autorului, logic... si s-o cunosc si eu pe aliona...

\"Toți cei care sunt interesați de această poziție sunt invitați să ne trimită detalii [...] prin email la adresa editors@agonia.info\"

sigur este @agonia.info si nu @agonia.net? nu de alta, dar \"agonia.info\" se ocupa de cele sfinte...

plimbare în afara timpului, acoperită de sunetul dureros al trompetei (sau ssssttttt.... exersează vecinul la trompețică!)
un pian și dorința as canta ... adevărata problemă a omului nu este dorința ci unde percepe dorința - în el sau în afara lui. complementaritatea este exclusă de ritmul social ce nu-ți dă timp (până și tenul timpului poartă riduri) și nici calificarea de a le separa- și atunci le unești într-una singură.
până se va bolti cerul, pianul va fi plin de pietre.
...
beatitudinea iluziei cultivate în iluzie, a speranței cultivate în disperare, a artistului care își naște o nouă linie a vieții, a celui ce redefinește într-o lume definită.

inițial - spațiul închis, intim chiar - \"privesc camera mea/ca pe o femeie gravidă\" - camera ca născătoare de iluzii, gânduri, se cere o acțiune, limite, depășirea limitelor - spațiul deschis - geam, frunze, pământ.

urma - ceea ce ne-a fost dat și ceea ce ne-a rămas, amintire ce iluzoriu revine sau se îndepărtează, iluzoriu pentru că întotdeauna există un \"între palme\", chiar și în cazul secundelor împrăștiate pe trupuri...

o așteptam pe aliona undeva...cred că acolo, la descrierea senzației de foame - nu știu de ce...