Unui pensionar

Și amărât că nu se poate,
Oricât de mult și-ar fi dorit,
Se lumină deodată ipocrit:
De m-ar ruga și nu... că sunt nepoate.

e un mare pleonasm. Poanta e slabă, nu văd de ce a fost "înstelat". Mai ales că se vede căutarea cuvintelor potrivite și greutatea obținerii perfecțiunii prozaice.

"prozodice"

Cred că siderat și uimit nu sunt sinonime, atunci de ce ar fi pleonasm?
Sigur, cuvintele potrivite se caută. Cred că așa fac mari poeți dar și cei mai mititei

nu sînt sinonime. Dar siderat și mut de uimire da. Încerc să contribui în cadrul "cenaclului" prin atenționarea scriitorilor și văd că deranjează asta. Păi care e scopul cenaclului?

n-are de ce deranja, mai ales pe mine. Siderat, pe lîngă încremenit, ar mai însemna și stupefiat.

după umila mea părere, siderat=încremenit, împietrit, iar expresia "mut de uimire" cred că înseamnă același lucru;
sigur, cuvintele potrivite se caută dar nu trebuie să se vadă acest lucru, trebuie să dea senzația că ele coexistă natural, de când lumea, discursul trebuie să "curgă" imperturbabil;
și aș mai menționa ceva, în legătură cu logica enunțului, organele se donează la banca de organe, eventual (ilicit) se tranzacționează dar, în niciun caz nu obții un împrumut de la o asemenea bancă, ori discursul trebuie să aibă logică în ambele planuri, iată, deci, de unde acea greutate în obținerea "cuvintelor potrivite";
Menționez însă că poantă există, are fond doar că forma lasă puțin de dorit; merită să fie șlefuită!
Multă sănătate!

LIM, Nicolae Tomescu(La mulți ani!),Dan Prundoiu:
În principiu, toți aveți dreptate!
- Liviu, nu mă supără observațiile ctitice obiective, făcute de un coleg de cenaclu. Mi le însușesc, atunci când sunt făcute fără răutate.
Referitor la "pleonasm", am consultat DEX-ul și nu mi s-a părut a fi:

SIDERÁ vb. tr. a încremeni, a împietri, a stupefia.

Ca să nu mai fie dubii, modific.

Forma inițială era:

Ca siderat și de uimire mut,
Privea bătrânul două fetișcane;
Dorindu-le ar face-un împrumut,
Dar nu-i deschis la banca... de organe.

Mulțam pentru trecere și comentarii!

nu cred că are ce căuta virgula între "uimire" și "mut", în schimb s-ar cere una după "Dorindu-le";
eu aș fi scris ultimul vers (dacă tot insistați să mențineți acel "împrumut"):
"De i-ar permite banca..."
Multă sănătate!

mii de scuze, ultimul vers: De s-ar putea, la banca... de organe!

Agonia poate funcționa ca cenaclu literar. Mă bucur. A se vedea diferența stilistică dintre primul text și rezultatul discuțiilor. Evident, nu toți suportăm critica. Doar cei înțelepți.

știți cum se zice: Cine n-are "bătrâni" să folosească tinerii! :)

La un catren reușit s-au repezit esteți de circumstanță să-l disece troznind opinii savante că trebuia așa și nu altfel, conceput, scris și prezentat pe site!

Eu, avînd o mentalitate mai retrogradă spun că este bine realizat, riscînd să fiu ostracizat pentru înțepenire de simț critic și estetic.

Risc să postez un catren de factură mai retrogradă:

Privea bătrânul, de uimire mut,
Pe trotuar, la doua fetiscane;
Dorindu-le, ar face-un împrumut,
De s-ar putea, la banca... de organe. la care plasez replica:

Declar că m-a lăsat "bouche ber"
(Și-o spun să știe tot ținutul):
Eu mă întreb: oare cu ce
El garantează împrumutul?

discuțiile au fost pe marginea catrenului care în acest moment se mai află doar într-unul dintre comentariile autorului, sub titlul "Forma inițială"; textul actual, pe care l-ați folosit și dvs. pentru replica dată, a suferit modificare.
:)

Declar că m-a lăsat "bouche ber"
(Și-o spun să știe tot ținutul):
Eu mă întreb: oare cu ce
El garantează împrumutul?
CIT

Banca,

Dorința de i-ar accepta,
(Nedumerirea-ți mă uimește)
Desigur că ar garanta
Cu... ceea ce nu-i folosește!

Dan-T

...as face si eu precizarea ca trotuar are doua silabe si-atunci ar merge "Pe un trotuar".
Multa sanatate tuturor!

Eu, de regulă, pronunț "trotuar" în trei silabe "tro-tu-ar" [ cu trei expirații(deschideri de gură)], apreciind că "u" este vocală nu semivocală, deci nu este diftong. Foarte posibil să greșesc, dar, am respectat regula pronunției, din zona mea. Am respectat regula: două vocale apropiate trec în silabe diterite.

Ufffffff! Ai dreptate! În grupul "ua", "u" este semivocală, deci e diftong! Mai adaug o silabă la vers, doar nu sunt eu mai dat naibii ca Topârceanu cu versul lui:
"Pe trotuar alături săltă", care are 8 silabe.

și pe mine m-a făcut "praf" realitatea semnalată de maestrul GIP; în viața mea nu am pronunțat "tro-tuar"; vezi, cine face tro-tuarul (după fete?) știe! :)

"Ufffffff! Ai dreptate! În grupul "ua", "u" este semivocală, deci e diftong!"
R.I.

nu-i bine,bre, ceea ce zici, nu în toate cazurile e valabil cu grupul de vocale "ua"; de exemplu, lu-a, statu-ară, etc... :)