Poezii

Ce vorbe tre’ s-ascultăm pentru-a ne-mpăca Pentru a uita de ură sau pentru-a o depăși ? Pentru-a putea păși ’nainte și a putea uita Pentru-a ne putea curăța și sufletu’ sfinți ? Ce chip de

Te uiți la ceas iar el ’ți-arată Clipa .. când te uiți la el Dar când Veșnicia ochiu’ vrea s-o vadă Te uiți în zare , la arcadă Iar Domnului de-i ești fidel Îți vei picura pe rugă o

Privesc la mine ... nu-mi convine Privesc spre tine ... te văd în ceață Suntem ființe ... androgine Ne diferențiem doar prin...față Cu microscopul nefolosit la îndemână Ne reproșăm că nu

Cândva erau cruci de lemn și suflete de aur Acum sunt cruci de aur și suflete de lemn Nu mai visăm,nu mai sperăm,iar singurul tezaur E cartea de istorie ce n-o mai scriem,și mă tem Microscopul

Avem zoo la televizor , moderatori tendențioși Canale pro și contra ... analize (b)anale Invitați populiști și extrem de alunecoși Cu răspunsuri pregătite și artificiale Avem partide de

Cu inima agitată ca un liliac într-o valiză Cu genunchii moi înaintezi spre ea Intenționezi s-o iei prin surpriză Și s-o inviți , într’o seară , undeva Ai mii de calcule gata făcute’n

Confunzi dragostea cu sindromul Tourette ? Nu faci o mare greșeală,doar că (tu) nu iubești Sentimente nefiltrate ți’au pictat un portret În care te privești ...nu dăruiești...și te

Când plângi nu vezi soarele Nu vezi,din cauza lacrimilor...stelele Fiindcă fericirea nu’i o destinație E un mod de a trăi ... Atenție ! Îngrijorat să nu’ți pierzi boaba de fericire Te

Te trezește în crucea nopții Sau...nu te lasă deloc să dormi Iar când dimineața’și arată colții Și’n oglindă vezi oameni diformi Ei bine,dragă,contesa supărării E’n vizită la mansarda ta E

Foamea ... te roade dacă n-o satisfaci E nesătulă ... te roade ... tot cere ...tot vrea Nu mă refer la o papilă (aici) s-o împaci Ci la foamea ce te minte...de-a pururea Þi’e foame de dreptate

Prea multă liniște’n jur nu’i bine Îți auzi celulele divizându’se...și te sperii O idee ,ce nu’ți aparține ,în cap îți vine Și te scufunzi în zeama complăcerii Dar când e gălăgie ce cauți ?...

Din timp în timp uiți să te mai uiți în oglindă Și te’ntâlnești c’un eveniment care te’oglindește așa cum ești Obosit să fii tot timpul obosit,și toți să te mintă Te neglijezi băgându’te în

Copilărie...ce ochi frumoși ai ?! Nu trișezi,deși ai toate atuurile Când ieși din ea vezi c’ai fost în Rai Într’un rai în care puțin ai Noblețe și săruturile Ai un înger păzitor Permanent cu

Poți blufa de multe ori în viață Dar...la un moment dat Trebuie să pui cărțile pe masă Uneori ...chiar din prima ți sa’nfundat De cele mai multe ori trișezi momentul Te crezi stăpân pe tine,pe

Sunt ceața ce’o simt că m’apasă pe gât Sunt la ultima frontieră spre evadare Sunt mic și voiesc mai mult de’atât Sunt mic și voiesc să fiu un pic mai mare Sunt rătăcit în amintirea unui

Frumos Ca un rahat pe un covor persan Stai relaxat și’ți savurezi vinul spumos Crezându’te cel mai grozav contemporan Guști Muști dintr’o amintire ce te’a schilodit emoțional Dintr’o vreme

Sunt clipe când te doare să clipești Te doare speranța gâtuită de prezent Te doare absența din prezentul ce’l trăiești Te doare că tu , din viața ta,ești absent Muști din felia vieții cu

Recondiționându’mi armonia prezentului Am ,,dat’’ de voi ... (ne)involuntar Și ...în persoana subsemnatului Sper să ,,găsiți’’ un amic (măcar) Prieten e mult spus,în striațiile