Poezie
foamea
***
2 min lectură·
Mediu
Foamea ... te roade dacă n-o satisfaci
E nesătulă ... te roade ... tot cere ...tot vrea
Nu mă refer la o papilă (aici) s-o împaci
Ci la foamea ce te minte...de-a pururea
Þi’e foame de dreptate când îți e confiscată
La bătrânețe ți-e foame de ce’ai fost cândva
Þi’e foame să te (mai)simți admirat/admirată
Și foamea’i perversă ... nu te lasă a o uita
Adeseori ți’e foame de succes , în aste vremuri
Incertitudinea e singura constanță
Þi’e foame să retrăiești unele amoruri
Ce ți’ar putea alina actuala ,,impotență’’
Pășești cu foame prin transparența gândurilor
Gânduri ce navighează cu nesaț prin amintiri
Nu’ți căuta pofta de viață în ochii alcooliștilor
În ochii tăi nu’s lacrimi ci doar dezamăgiri
Þi’e poftă să’ți fii ploaia ce’ți hrănește dragostea
Þi’e foame...dar nu mai ai resurse pentru astfel de irigații
Crezi că te’ai maturizat , dar ai pierdut cunoașterea
Unei clipe când îți rătăceai intenționat chiloții
Þi’e foame de o partitură în care nu cântai singur
Cântai fals dar ce primeai era real , îți amintești ?
Era atât de bine deși (pe tine) erai nesigur
Ce pe drumul ce mergi ai să reușești
Þi’e foame de secundele pe care nu le numărai
Nu trăiai din/prin amânări ci doar prin vise
Cu buzunarul gol totul îți cumpărai
Azi ai mult și’ai da totul să poți ieși din culise
Þi’e foame de pericolul unui eșec sentimental
Þi’e prea foame și ești dur cu tine până la tristețe
Þi’e foame de omul care erai ... irațional
Și n’ai dinți pentr’o așa foame,la bătrânețe
Privești în spate și vezi că n’ai învățat nimic
Dar acum ai înțelepciunea să recunoști asta
Foamea de care suferi te’a făcut anemic
Anemic în a-ți accepta viața (dar nu pe asta ... pe fosta)
Þi’e pur și simplu foame să’ți fie foame
Ai vrea alt zid să’-ți spijini scara vieții tale
Ai mânca dar nu poți ... prea totu’i plin de scame
Nu poți mușca deodată din toate punctele cardinale
La urma urmei foamea’i doar un fetiș (îți spui)
Când n’ai cu ce ai poftă , când ai bani ... n’ai marfă
Îți aduni (așadar) poftele și te recompui
Adunat sub o umbră ce trăiește fără zarvă
00933
0