Poezie
săracii bogați
cum te simți ?
2 min lectură·
Mediu
Frumos
Ca un rahat pe un covor persan
Stai relaxat și’ți savurezi vinul spumos
Crezându’te cel mai grozav contemporan
Guști
Muști dintr’o amintire ce te’a schilodit emoțional
Dintr’o vreme când nu mimai așa de bine viața
Îți amintești? Nu?! Sigur , acum ești special
Prietene , ești tot tu ! dă’ți de pe ochi ceața !
Domnule
De ce te negi ? ești supărat pe tine ?
De ce când ,,dai de bani’’ uiți ce’ai fost ?
Nu poți să onorezi persoana care ești,știi bine
I don’t wanna be bădăran...dar ești un prost
Privește !
Privește prin prohabul timpului (și) în spate
Sunt cioburi de amintiri și nu’s toate rele
Când stai cu tine însuți gândindu’te la toate
Dar nu și la frații și surorile tale
În prezent
Ingredientele din care guști sunt dulci dar otrăvitoare
Îți porți sarcasmul sub un dispreț voalat (premeditat)
Te sinucizi zilnic și nesimțit fiind ... nu (te) doare
În patul tău cu baldachin demult frumos n’ai mai visat
Bogatule
L’ai girat chiar și pe Dumnezeu în bancă
Dă’mi voie (și nu te supăra)să’ți aduc aminte
Că pâinea din copilărie e ca din Rai , și parcă
N’ai destui bani să’ți (mai)cumperi acele păcinte
Arogantule
Te compătimesc fiindcă ești sărac și nu știi
Þi’ai creat o fundătură ce te distruge , această mâzgă
Ești într’o cută aspră a timpului , dacă te’ai gândi
Chiar și pentru o secundă ... dacă te’ai iubi
Þi’ai cumpăra omenia,te’ai salva (băi zgârie-brânză)
00812
0