Roxana Licu

Mi se pare o poezie foarte lejeră, plăcută, ce transmite multe!
Ai cuprins în poezie multe lucruri importante ale vieții...
Succes în continuare!
Cu prietenie,
Roxana

Mai pe românește vroiam să spun toamnă...
Cam așa sunt eu ca toamna mereu mohorâtă...

Bună!
În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru sfaturi... Din punctul meu de vedere sunt foarte utile părerile celorlalți pentru că noi nu suntem capabili să privim lucrurile din exterior...
Într-adevăr moartea, nașterea sunt lucruri foarte serioase, atât de serioase încât nu avem acces la ele, asemeni unor copii care nu au dreptul să alfe anumite lucruri(\"sunt lucruri pentru cei mari\" sau \"toate la timpul lor\")...
Foarte frumos finalul, surprinde concluzia poeziei. Noi, oamenii nu avem nici răbdarea nici talentul și nici puterea necesară de a înțelege, a descoperi, a descifra și a explora cărări neumblate încă...Poate au pierit toți savanții, poate am epuizat toate cunoștiințele, sau poate pur și simplu am devenit prea comozi...
Cu prietenie,
Roxana

Deși nu știu cât contează părerea mea - eu care abia am scris 5 poezii pe care le tot sucesc și răsucesc sperând să le îmbunătățesc - vă mărturisesc că mi-au plăcut foarte mult poeziile dvs. am și câteva exemple dintre versurile dvs. care mi-au plăcut: \"tu n-ai avut răbdare, iar eu minte\",\"am doar cîteva sentimente mici, fricoase și proaste\", \"am în schimb mai multe amintiri înșirate pe o sfoară subțire ca niște minciuni colorate\".
Cu stimă
Roxana

Bineînțeles că poeziile sunt oglinzi ale sufletului...pentru cei ce scriu cu sufletul...
Deci asta este imaginea femeii pe care o caută sau probabil a și găsit-o sufletul tău ...
Cu prietenie
Roxana( da și Ioana coincidență sau nu)

Foarte frumoasă poezia! Am încercat și eu acest gen de poezie... Nu știu cât de bine mi-a ieșit!
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/1796305/Clipe_pierdute
Interesantă și tema poeziei... Din păcate ne dăm seama pre târziu că timpul trece, chiar trece foarte repede...
Cu prietenie,
Roxana

Drăguțe versuri! Eu observ că în ziua de astazi e din ce în ce mai greu să spui \"Te iubesc!\"! Trebuie să ai mult curaj și să iubești cu inima ca să poți spune \"Te iubesc!\" fără a fi luat în râs...
Succes în continuare!
Roxana

E foarte greu să te opreși să cauți, să îți pierzi speranța atunci când pierzi pe cineva... Eu cel puțin ma regăsesc foarte mult în poezia asta... Tot caut și caut deși știu că nu am cum nu am unde să găsesc acea persoană care a plecat pentru totdeauna...
Îmi plac poeziile tale!

Roxana

Foarte multa incertitudine în poezia ta...
Cam la fel sunt și eu aș vrea dar nu pot, am avut și nu vroiam, nu mai am și acum mai vreau...
Câteodată nici eu nu mă înțeleg!
Foarte interesantă poezia!

Roxana

Dacă am putea să renaștem să luăm viața de la început - și poate un alt început - credeți că am putea reduce măcar o parte din multele greșeli ale vieții noastre?

Cu stimă,
Roxana

Unii au scris romane întregi ca să exprime o poveste de dragoste spectaculoasă... Iar tu ai reușit prin două vorbe să creezi nu numai o poveste ci și un tablou al poveștii o imagine a indrăgostiților... Foarte frumos!

Roxana

Din păcate nu putem controla ceea ce inima simte, ceea ce ochii văd, ceea ce sufletul cere... Nu ne putem împotrivi firii!

Acesta este modelul femeii perfecte în viziunea ta? Interesant, mai ales trăsăturile sunt foarte frumos construite...

Eu consider că deși are un accent vulgar, exprimă crunta realitate... Și poate așa reușim să o înțelegem într-un context de glumă, de amuzament...

O frumoasă legătură între cele trei importante momente din viața noastră trecutul, prezentul și viitorul... Și foarte frumos scoți în evidență cum greșelile din trecut rămân și ne pătează câte o aminitire...

Intr-adevar timpul nu iarta dar nici nu vindeca. Timpul este inca unul din multele mistere ale lumii pe care nimeni nu o sa le poate deslusi vreodata. Spui ca timpul nu iti foloseste la nimic. Poate ca asa gandeam si eu candva dar mi-am dat seama ca poate tocmai timpul este cel care m-a ajutat sa demonstrez destinului ca nu depind de el. Tot mai multi tindem sa devenim resemnati sa dam timpului o putere extraordinara de a ne conduce viata de a ne dicta ce trebuie facut si cand \"va veni si vremea cand o sa...\", \"toate la timpul lor\"...Dar deocamdata asta este lumea in care traim si nu cred ca timpul va rezolva ceva.