Poezie
Vremuri de trăit în sine
1 min lectură·
Mediu
Parcă din alte vremuri îmi zâmbeşte într-o ceaşcă de cafea,
Acelaşi gând hoinar că poate, dintr-o altă margine de lume,
Acolo unde-n primăvară au înflorit bujorii în lipsa ta,
Zâmbeşte gândul că purtăm iubirea cu acelaşi nume!
Deşi purtăm pe umeri, împovăraţi de soarta, nişte trăiri trecute
Şi teama de a nu fi înţeles ce rană tulbură în desăvârşire,
În ceaşca de cafea, emoţii interbelice ne rod chipurile mute,
Dar inima refuză a mai ascunde astăzi orice prăbuşire.
Parcă nici întristarea nu mai prinde aceeaşi formă amară,
Şi nici înstrăinarea de sine nu mai pare nefirească!
Într-o emoţie de dorinţă trăită-n primăvara de cerneală
Te scriu acum pe o ceaşcă de cafea cerească.
021.026
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Roxana Licu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Roxana Licu. “Vremuri de trăit în sine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roxana-licu/poezie/14180716/vremuri-de-trait-in-sineComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Dacă ai intenționat prozodie clasică, atunci există schimbări de ritm și de măsură a versurilor. Dar nu aceasta e problema, fiindcă poezia modernă a depășit acest obstacol al măsurii exacte. Rimele sunt fie prea uzitate: „lume”/„nume”), fie asonante („cafea”/„ta”, „amară”/„cerneală”). Oricum, cred că important ar fi să urmărești ideea, fie că îți reușește sau nu muzicalitatea. Contează mai mult, că doar nu așezăm cuvintele să sune din coadă. (!)
0
Ar trebui scoasă virgula de la sfârșitul primului vers. Subiectul este „gând”, așa că acea virgulă ar fi între predicat și subiect.
0
