Un drum pe care unii vin iar altii pleaca
acelasi drum ti-aduce si iti fura...
Ascuns privirii insa atat de larg
incat nimeni nu se-mbrânceste la rascruci.
Pe drumul asta am asteptat sa
Am fost întrebată dacă ceea ce scriu îmi imaginez. Ce-aș putea răspunde unei întrebări de genul acesta? Cei care citesc versurile pe care le fac încep să se uite oarecum ciudat la mine,și mai
Trec zile de-ntrebări fără răspuns,
trec nopți pierdute-n gânduri fără sens,
și taina nepătrunsă e de-ajuns
să îmi răstoarne-ntregul univers.
Prin vălul fin, de ceață-al amintirii
zăresc o
Ascultă !cum se scurge în tăcere gândul...
Ascultă !cum trecutul,hoțește îl înghite...
E liniște-n afară.În noi,câte-un razboi
și-n lupta asta cruntă - noi pierdem,amîndoi.
Mâine va fi
Am pierdut destul, pentru o singură viață e de-ajuns !
Am pierdut totul…și sens, și rațiune și chiar voință
Dar cred că pot acum să respir, profund, să dau răspuns
La întrebări ce mi-au produs
Sorb cu poftă din cafeaua caldă, încă. Este târziu, dar ca de obicei, nu pot să adorm înainte de a-mi tatona gîndurile puțin, deoarece am observat că asta mă face să nu mă mai opresc asupra unui
Duminică
... ar trebui să fiu mulțumită că mă pot odihni, că pot să mă refac după o săptămână întreagă de muncă, dar parcă tot mai des mă gândesc la expresia care spune că nicăieri nu-i mai bine ca
La apusuri sublime
Printre pleoape strecurata
Lumina obscura aluneca prin mine
Spre orizonturi alungata.
Rasaritul...plezneste,
Deschide ferestre spre lume
Si umbrele noptii goneste
Te
Mă trezesc uneori cu nostalgii din visele pe care le uit aproape imediat ce deschid ochii... Mă trezesc tristă, parcă nu prind toată esența mesajelor. Senzații de-astea am mai avut, cu ani în
Un gând pustiu și un ocean albastru
alături e o carte deschisă la-ntâmplare.
Mă bântuie o briză cu iz de alabastru
Și-un vânt mă taie aspru, rămân fără suflare.
E iarnă iar, iubite, e
Nesperate amintiri ce-mi aduc din nou tristețe
despre viața ce-am trecut-o in graba cu naturalete...
Milioane de secunde si minute adunate
nu pot inca sa descrie ce-am
La mine-n suflet este iarna.O iarna blanda, totusi iarna! Viscolu\'-si face uneori de cap, rupandu-mi cate-un oftat de-mi taie respiratia iar mintea-ncremeneste pe marginea ratiunii. Imi pierd
Doar o singură lacrimă,imensă și fierbinte
alunecă,nesfârșită,pe obrazul neclintit
și până să se oprească undeva,
o alta-i urmează fără grabă
împerecheate mut în tăcerea gurii ce-a
n-aș putea spune
nimic în plus
despre cum și de unde începe iubirea
iubire…trădare…
cine știe de ce amândouă ne răscolesc
pentru că…aceeași măsura avem
nu mai știm cine ne-a învățat să
Grele pleoape, gene grele
Peste ochii mei se lasa,
Capul să-mi așez pe perne
Mă gândesc, în drum spre casă
Pas nesigur, umeri goi,
Obosiți de-a minții trudă.
Bântuie în jur strigoi...
Azi picura mai greu tacerea cu tic-tac-ul nemilos
ce-nghite si ore... si zile - transformate-n saptamani
Aud cum se sparge de marginea timpanului cu zgomot taios
si fruntea mea fierbinte o
Si peste suflet aripile-mi strang
Sa nu ma doara frigul daca incep sa plang
In gene-ascund teroarea si uimirea
Cand ochii se deschid, ascund privirea
E pentru prima data cand cerul se
R