Poezie
Inceput
1 min lectură·
Mediu
Grele pleoape, gene grele
Peste ochii mei se lasa,
Capul să-mi așez pe perne
Mă gândesc, în drum spre casă
Pas nesigur, umeri goi,
Obosiți de-a minții trudă.
Bântuie în jur strigoi...
Strig...dar cine să m-audă?
Paralele-n timp trasez
Oameni - vreau pe-aceeași scară
Să îi pun; dar eu visez
Lâng-o tâmplă milenară,
Ce adună-n ea tristețea
Veacului de mai-nainte
Unde este frumusețea
Sufletului fără minte?
Ratacit și dus de valuri
Se trezește într-o zi
Ancorat pe alte maluri...
Se intreabă: ce va fi?
Daca mâine toate astea
Voi lăsa in urma mea
Voi găsi putere-n mine
Să mă rup de umbra grea ?
Mâine voi lăsa amarul!
Mâine am să mă ridic
și voi închina paharul
Celor ce-au crezut un pic...
Celor ce mi-au spus că timpul
Sufletu-mi va vindeca,
Celor ce-au crezut în mine
Și-n sinceritatea mea...
002559
0