Poezie
...
1 min lectură·
Mediu
Cuvintele neputinței mi se cern pe buze,
îmi rescriu sufletul
în versuri simboliste,
iar toamna îmi rescrie destinul
pe crengile copacilor buimaci.
Zac în tine ca într-o gară
din care până și calea ferată s-a pierdut.
Adorm cu amintirea porției de iubire,
pe care mi-o serveai
în asfințit sub ploile reci,
ale peisajului nostru interior.
Adesea priveai prin mine
căile opace ale existenței,
tablourile pictorilor hoinari,
imaginile mentale impuse de legea firii ;
adesea se întâmpla să mă iubești
total,
fără întrebări sau răspunsuri,
fără sintagme simbolice.
Aș vrea și acum să-mi citesc viața
în cartea patimilor în doi.
001.962
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Roxana Anamaria Zeldea. “....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/roxana-anamaria-zeldea/poezie/1810713/textComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.