vreau să vă bat pe țoți în cuie pe cer
să ploaie cu sânge
pe stele
universul nu merită mizeria umană
vreau
să-mi hrănesc ura cu trupurile voastre
împuțite
contaminate de
noi oamenii suntem niște semafoare împlântate ici-colo într-o metropolă
unii arată verde
alții arată roșu
depinde doar de cartierul unde am fost împlântați
ideea este că toți arată ca unul
eu
Dimineață de toamnă
Nucul din curte era zugrumat cu firele de curent
Tulpina era ca un cadavru vânăt
Coroana era prefăcută din corpuri mutilate
Era uriașă !
Jocul psihadelic din curte
Să
Cu larvele de ceară,
În strungâ,
Săruturi acide...
Pe cripte zbiară,
De plăcere...
Orgasmul o doboară.
Corpul anchilozat...
Se destramă,
Cu fiecare penetrare,
Tot mai greu...
Din
Eu sunt genul
ce iubește toate fetele
dar nici una nu-i a mea.
-nici n-aș vrea-.
Pentru asta în cuptor le-aș arde
căci -simplu-
le urăsc,
nici una nu e a mea.
Pe toate vă ador
doar că în
Cu ai tăi neuroni de câine,
nervii mi-alergi
în odaia fără bun simț
și jignit,
întrebi de ce ești lăudat.
Tu,iubita mea
miroși urât de tot
și-atunci te plesnesc.
Nu,nu ești tu !
Þi-ai
Fire de plumb -suspină-
În a noastre cearcane.
În mine șoapte,
Puține zile mai sunt.
Voi lacrimi irosiți,
N-am să mă pripesc,
Pentru că vă iubesc.
În pahar am
Stai întinsă pe spate în iarbă pe pământul rece
cu un pachet de biscuiți în mână
și-l savurezi cu tot ce ai mai bun în tine ca pe un viciu din adolescență
Vântul zdrențuie umbra ce te
consideră că ești o emoție
și ți-e frică de vânt,
într-o cameră fără uși și ferestre.
plutești peste sicriele amorfe,
-cu cearcăne de cofeină-
printre cadavrele de smoală.
ți-e frică de
eu încă mai cred că omul este tot om
de ce suntem împărțiti?
unii oameni nu sunt considerați oameni
de ce nu? eu îi consider.
Anne Frank credea
că \"încă oamenii sunt buni la inimă\"
iar eu
Stropi de ceara,
Mâzgâliți într-o rima albă.
Pe sânii femeilor,
Violate-n morgă.
Secular,
Cu ghetele fără șireturi,
Înoți în noroiul fad,
Imiți privirea orbului,
Îngâni dialectul
RE