Rotaru Ioan Eduard

naștere chestii faine viață alte chestii faine moartea chestii...de tot felul.

acum mazgalesc o hartie cu multe cuvinte goale deoarece ma plictisesc. vorbesc cu alti oameni deoarece ma plictisesc, unii spun ca alti oameni ii plictisesc, sunt aroganti. oricine spune ca face

noi oamenii suntem niște semafoare împlântate ici-colo într-o metropolă unii arată verde alții arată roșu depinde doar de cartierul unde am fost împlântați ideea este că toți arată ca unul eu

văd zi de zi nebuni pe stradă, născuți în pungi de plastic. plutesc prin parc, printre mașini, zboară și ei, consideră că asta este viața. mulți se agață printre crengi, cad la pământ odată cu

consideră că ești o emoție și ți-e frică de vânt, într-o cameră fără uși și ferestre. plutești peste sicriele amorfe, -cu cearcăne de cofeină- printre cadavrele de smoală. ți-e frică de

Tarziu de toamna, Copacii sufla noi pagini in batistele de mucegai Luna se oglindeste prin baltile orasului pustiu Tarziu de toamna Cearcanele-mi gusta din cafea, Alerg descult printre

cu noroi pe haine și scaieți pe șireturi ne afundăm adânc în lanul de grâu să ascundem alte cadavre cu un caluș în gură și cicatrici pe încheieturi

astăzi am să scot smoala din cearcăne și-am să vă pictez pe un gard coșul de gunoi unde să locuiți voi și mizeria din voi

vreau să vă bat pe țoți în cuie pe cer să ploaie cu sânge pe stele universul nu merită mizeria umană vreau să-mi hrănesc ura cu trupurile voastre împuțite contaminate de

ai fost ca sângele pentru oameni în vene acum ești rece într-un frigider ochii ți-am pastrat într-un borcan cu formol ori de câte ori sunt singur îi privesc și îți spun: \"te iubesc\"

Dimineață de toamnă Nucul din curte era zugrumat cu firele de curent Tulpina era ca un cadavru vânăt Coroana era prefăcută din corpuri mutilate Era uriașă ! Jocul psihadelic din curte Să

Dorințe Vom rupe dantela din fusta mamei și ne vom apuca de cârpit ! avem ce: natura sentimentele viețuitoarelor -și ele au sentimente,sunt ființe inteligente- mai avem de

Stai întinsă pe spate în iarbă pe pământul rece cu un pachet de biscuiți în mână și-l savurezi cu tot ce ai mai bun în tine ca pe un viciu din adolescență Vântul zdrențuie umbra ce te

întins în odaie pe podelele mâncate de timp umbra-mi bâjbâie prin cameră după chibrite să-mi lase un trandafir deasupra capului și-apoi să zboare prin fereastra spartă ca un nor de lilieci

vin-o beti finetti să plutim pe norul din dioxid de carbon cu două perechi de pedale și cranii între spițe așează-te pe ghidon,ușor să nu cazi și aranjează-ți fustița obraznică să nu oferim

zac lipit ca un tapet pe perete cu mâinile încătușate în piroanele ruginite viermi iși scobesc drum prin esofag cu ochii păliți de agonie îi las să se scurgă printre degete în mâncarea

și parcă m-am trezit într-o clinică pe patul transpirat de boală condamnat să privesc o lumânare cum se scurge pe macrameul alb de clor ca măcelul lent ce-mi vâjie în ureche în această

muște înfig în scobitori și-mi curăț urechile pline ochii de rinoceri și antilope ca într-o savană rătăcită în groapa marianelor piaptănul în baie se sinucide că am tuns păpușile să fac

Noroiul îmi curge pe gât Gâtul mi-e de lut Aștept o cană cu apă de izvor Noroiul îmi curge pe gât Gâtul mi-e de lut. Pietre-mi curg din cearcăne Obrazul mi-e vânăt-sângeriu Fluturi-mi

eu încă mai cred că omul este tot om de ce suntem împărțiti? unii oameni nu sunt considerați oameni de ce nu? eu îi consider. Anne Frank credea că \"încă oamenii sunt buni la inimă\" iar eu

Eu sunt genul ce iubește toate fetele dar nici una nu-i a mea. -nici n-aș vrea-. Pentru asta în cuptor le-aș arde căci -simplu- le urăsc, nici una nu e a mea. Pe toate vă ador doar că în

Ploaia în groapă se scurge, noroiul mă îneacă. Groparii au fugit și nedumerit rămân. Sutienul pe cruce flutură ca o pungă într-un copac uscat.

Cu ai tăi neuroni de câine, nervii mi-alergi în odaia fără bun simț și jignit, întrebi de ce ești lăudat. Tu,iubita mea miroși urât de tot și-atunci te plesnesc. Nu,nu ești tu ! Þi-ai

Vorbești cu mine... Privesc în gol și aprob, te ignor. Mi-arunci o palmă, te ignor. Nu-mi mai pasă. Aripi de fluturi se scurg din stomac pe poteca tinereții în noroi. Vroiam pe