Sinteza
naștere chestii faine viață alte chestii faine moartea chestii...de tot felul.
RERotaru Ioan Eduard2 lei
acum mazgalesc o hartie cu multe cuvinte goale deoarece ma plictisesc. vorbesc cu alti oameni deoarece ma plictisesc, unii spun ca alti oameni ii plictisesc, sunt aroganti. oricine spune ca face
RERotaru Ioan EduardOmul
noi oamenii suntem niște semafoare împlântate ici-colo într-o metropolă unii arată verde alții arată roșu depinde doar de cartierul unde am fost împlântați ideea este că toți arată ca unul eu
RERotaru Ioan EduardPlaneta Ospiciu
văd zi de zi nebuni pe stradă, născuți în pungi de plastic. plutesc prin parc, printre mașini, zboară și ei, consideră că asta este viața. mulți se agață printre crengi, cad la pământ odată cu
RERotaru Ioan EduardFum
consideră că ești o emoție și ți-e frică de vânt, într-o cameră fără uși și ferestre. plutești peste sicriele amorfe, -cu cearcăne de cofeină- printre cadavrele de smoală. ți-e frică de
RERotaru Ioan EduardNoroi
Tarziu de toamna, Copacii sufla noi pagini in batistele de mucegai Luna se oglindeste prin baltile orasului pustiu Tarziu de toamna Cearcanele-mi gusta din cafea, Alerg descult printre
RERotaru Ioan EduardFumăm crime
cu noroi pe haine și scaieți pe șireturi ne afundăm adânc în lanul de grâu să ascundem alte cadavre cu un caluș în gură și cicatrici pe încheieturi
RERotaru Ioan EduardBoală
astăzi am să scot smoala din cearcăne și-am să vă pictez pe un gard coșul de gunoi unde să locuiți voi și mizeria din voi
RERotaru Ioan EduardMăcel
vreau să vă bat pe țoți în cuie pe cer să ploaie cu sânge pe stele universul nu merită mizeria umană vreau să-mi hrănesc ura cu trupurile voastre împuțite contaminate de
RERotaru Ioan EduardNevroză
ai fost ca sângele pentru oameni în vene acum ești rece într-un frigider ochii ți-am pastrat într-un borcan cu formol ori de câte ori sunt singur îi privesc și îți spun: \"te iubesc\"
RERotaru Ioan EduardTraumă
Dimineață de toamnă Nucul din curte era zugrumat cu firele de curent Tulpina era ca un cadavru vânăt Coroana era prefăcută din corpuri mutilate Era uriașă ! Jocul psihadelic din curte Să
RERotaru Ioan EduardZiua de mâine
Dorințe Vom rupe dantela din fusta mamei și ne vom apuca de cârpit ! avem ce: natura sentimentele viețuitoarelor -și ele au sentimente,sunt ființe inteligente- mai avem de
RERotaru Ioan EduardTerra
Stai întinsă pe spate în iarbă pe pământul rece cu un pachet de biscuiți în mână și-l savurezi cu tot ce ai mai bun în tine ca pe un viciu din adolescență Vântul zdrențuie umbra ce te
RERotaru Ioan EduardPosibil conștient
întins în odaie pe podelele mâncate de timp umbra-mi bâjbâie prin cameră după chibrite să-mi lase un trandafir deasupra capului și-apoi să zboare prin fereastra spartă ca un nor de lilieci
RERotaru Ioan EduardSchizofrenie II
vin-o beti finetti să plutim pe norul din dioxid de carbon cu două perechi de pedale și cranii între spițe așează-te pe ghidon,ușor să nu cazi și aranjează-ți fustița obraznică să nu oferim
RERotaru Ioan EduardUră
zac lipit ca un tapet pe perete cu mâinile încătușate în piroanele ruginite viermi iși scobesc drum prin esofag cu ochii păliți de agonie îi las să se scurgă printre degete în mâncarea
RERotaru Ioan EduardAștept
și parcă m-am trezit într-o clinică pe patul transpirat de boală condamnat să privesc o lumânare cum se scurge pe macrameul alb de clor ca măcelul lent ce-mi vâjie în ureche în această
RERotaru Ioan EduardSchizofrenie I
muște înfig în scobitori și-mi curăț urechile pline ochii de rinoceri și antilope ca într-o savană rătăcită în groapa marianelor piaptănul în baie se sinucide că am tuns păpușile să fac
RERotaru Ioan EduardBerna
Noroiul îmi curge pe gât Gâtul mi-e de lut Aștept o cană cu apă de izvor Noroiul îmi curge pe gât Gâtul mi-e de lut. Pietre-mi curg din cearcăne Obrazul mi-e vânăt-sângeriu Fluturi-mi
RERotaru Ioan EduardZihuatenajo
eu încă mai cred că omul este tot om de ce suntem împărțiti? unii oameni nu sunt considerați oameni de ce nu? eu îi consider. Anne Frank credea că \"încă oamenii sunt buni la inimă\" iar eu
RERotaru Ioan EduardDecadență
Eu sunt genul ce iubește toate fetele dar nici una nu-i a mea. -nici n-aș vrea-. Pentru asta în cuptor le-aș arde căci -simplu- le urăsc, nici una nu e a mea. Pe toate vă ador doar că în
RERotaru Ioan EduardAlcătuire
Ploaia în groapă se scurge, noroiul mă îneacă. Groparii au fugit și nedumerit rămân. Sutienul pe cruce flutură ca o pungă într-un copac uscat.
RERotaru Ioan EduardSinteza
Cu ai tăi neuroni de câine, nervii mi-alergi în odaia fără bun simț și jignit, întrebi de ce ești lăudat. Tu,iubita mea miroși urât de tot și-atunci te plesnesc. Nu,nu ești tu ! Þi-ai
RERotaru Ioan EduardDouă săptămâni și încă n-ai aflat
Vorbești cu mine... Privesc în gol și aprob, te ignor. Mi-arunci o palmă, te ignor. Nu-mi mai pasă. Aripi de fluturi se scurg din stomac pe poteca tinereții în noroi. Vroiam pe
RERotaru Ioan EduardAugur
Fire de plumb -suspină- În a noastre cearcane. În mine șoapte, Puține zile mai sunt. Voi lacrimi irosiți, N-am să mă pripesc, Pentru că vă iubesc. În pahar am
RERotaru Ioan EduardCicatrici
_______Cu o voce de vioară, _______Începe un cânt, _______Un geamăt târziu _______De toamnă... //////////-I-////////// Cu unghiile strivite... _______în fierărie, _______sub loviturile de
RERotaru Ioan EduardVă detest și sunt lucid !
Am alergat prin smog Cu orbitele Legate de șireturi, Pentru că tu Martie, Ești haos lucid. Craiasele din basme Știrbe și invalide, Varsă scrum... În ceaiul viitorilor eroi
RERotaru Ioan EduardVorbesc despre ea....
Când prin firele de păr, Sângele curgea, Orb eram... Căci totul, Albastru se auzea ! Acustic puls. Ochii săi, Icoane în icoană Să-i privesc continuam. Cu mânecile lungi, Și a sa
RERotaru Ioan EduardVenus
De ce tu? -chingă de fier- M-atragi în plumb, În izvoara de rugină... În haosul moloz. Nu încetez, -nu azi- Să sper că din adânc, Ea va izbuti, Va curma silința. Ai săi ochii, Sunt ca
RERotaru Ioan EduardSfătuire
Era ger... Eram,-după cum visam- Un biet înger; Cu aripi de paie, Cu al meu zâmbet ponosit. M-ai lăsat draga mea, Pradă neîncrederii. Corbii pe aripi S-au așezat, Îmi sfâșie
RERotaru Ioan EduardDor...
Încerc să mai simt, Căpușele-n piele, Viermi în stomac, Senzația picioarelor amputate. Buzele crăpate, De zâmbetul cariat. Însângerat. Degetele înoată, -Veritabile galere- În cleiul din
RERotaru Ioan EduardCabaret
Stropi de ceara, Mâzgâliți într-o rima albă. Pe sânii femeilor, Violate-n morgă. Secular, Cu ghetele fără șireturi, Înoți în noroiul fad, Imiți privirea orbului, Îngâni dialectul
RERotaru Ioan EduardPungi de plastic
Pe lângă parc… Singuratic, Priveam coșul de gunoi. Săracul vomită... Aș vomita in locul lui, Dar draga mea muză,mă vei lăsa? În cuprins alt decor, Veșnic altul ! Nostalgic cuget, De ce aș
RERotaru Ioan EduardSecvență
Cu larvele de ceară, În strungâ, Săruturi acide... Pe cripte zbiară, De plăcere... Orgasmul o doboară. Corpul anchilozat... Se destramă, Cu fiecare penetrare, Tot mai greu... Din
RERotaru Ioan EduardMartirii
Pe targa ruginită... Și cearșafurile, Pline de urină, Sângele transpiră, Fetusul plânge, N-a auzit de avort, Dar cu sângele pe buze, Plânge... Se îneacă-n sănge, Nu vrea sa
RERotaru Ioan Eduard