Poezie
Scrisoare
2 min lectură·
Mediu
Să scriu despre iubire?
Să scriu despre blestem?
Să scriu că fericirea
e tot ce mai avem?
Sau poate doar în gînd
să-mi scriu durerea mea
și golul de iubire strigînd
o teamă din gluma - Ea!
Să-ți spun că-ți sunt alături
din trup și pînă-n ochi
să crezi că mă înlături
cînd murmuri de deochi?
Da, un maimuțoi plăpînd
din paie și din cîrpe
ce sare-n sus plîngînd
după neroade-ți stirpe
E tot ce îți ofer: un cal și o bătaie
un suflet... - tot din paie -
și un buchet de piei
să-mi dai pe mine; să ai ce să îmi iei!
Apoi mă fac paiață
cu rîsu-mi să te-mbrac
făcînd mătănii-n piață
într-un costum, în frac!
Mă dau și în spectacol
- Ce mai contează acum -
Doar sunt un om de protocol
care te-nvață cum să zîmbești postum
Iar dacă nici atunci
să te conving nu pot
voi lua cu mine paie și nuci
- în loc de piei - și-mi voi pune bot!
Nu m-am gîndit de care:
de miel, de tigru sau de șarpe,
măcar acum arată-mi că are
un sens jocul tău, gîdilat pe harpe!
Să-ți scriu sau să-ți spun?
credeam că ai ghicit și singur:
în claia albită de săpun
se află-un om - nu fi atît de sigur!
2005-03-19 13:19
001237
0