Poezie
Balada gândului albastru
1 min lectură·
Mediu
Dincolo de zarea albastră
Pe firul apelor neliniștite
Dispare sugrumat de măiastră
Preaputernica cu brațe-mblânzite
Ca o umbră-mi înfrânge cărarea
Târâtă-n frunzișul de valuri
Se-nalță-n văzduhuri uitarea
Iar din cer cad - osteniți - numai lauri.
Mai strânge-mă-n brațe bogate
Iubește-mi atât nemurirea
Alintă-mă-n gânduri curate
Și află cum stau cu-nflorirea...
Culege căzutele-mi lacrimi
Petale pe-obraz tremurânde
Adu-mi o gură plină de patimi
Pe buzele-mi dulci, sângerânde
Și fă-mă, oh, fă-mă nemuritoare
Păzită de brațe păgâne
Aruncă-mă cu trupul în mare
Ucide balade bătrâne...
013
0
