Poezie
Nucul...
primăvara
1 min lectură·
Mediu
Un zîmbet mort
și-o zăpadă de fluturi curajoși
se ard pe lumina de lampă: sunt eu;
gîndul miroase a lacrimi
și - totuși - în raze
mă risipesc să alint
coaja verde a nucilor
Întind mîna, alunecînd
între ferestre adormite
de praf
Șterg astfel toate generațiile
nucilor înverzite de bătrînețe
E greu lemnul de miez
din palma mea
iar frunza s-a ușurat cu-n oftat
de dăruire între
părere de rău și fericire
Strîng în pumn toată
virginitatea naturii
atît de bătrînă și atît
de supusă
E oarecare înțelepciune
în repetarea ei sau
doar o resemnare?
001.193
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rosca Constantina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Rosca Constantina. “Nucul....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rosca-constantina/poezie/111396/nuculComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.