Poezie
Am murit împreună cu mine…
-delir al lucidității-
1 min lectură·
Mediu
Habar nu am,
cine-mi va moșteni singurătatea.
Arareori se-ntâmplă,
să găsim părtași neființei sufletului.
De unde atunci, luciditatea durerii?
A cui e, cine-i, dacă eu am murit împreună cu mine?
Ce gol cu formă de-ntunerec
mă sângerează tandru ca un ficat de Prometeu
îndrăgostit de puțina căldură a limbii ciocului revenirii exacte?
Mai linge-mă te rog încă o dată,
\'nainte de sfâșierea celui ce te-ascunde…
025.471
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Romulus Câmpan Maramureșanu. “Am murit împreună cu mine….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romulus-campan-maramuresanu/poezie/13982155/am-murit-impreuna-cu-mineComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
in opinia mea, poate putin cam retoric si putin cam desuet. ramane insa calitatea zicerii si aceasta luciditate pastrata in fata sfarsitului. care e autentica, asa cum o simt eu.
0
\"poate putin cam retoric si putin cam desuet\", nimeni pana acum n-a reusit sa faca o descriere mai succinta si mai adevarata a subsemnatului:-))
Sunt onorat Leonard de trecere, de comentariul generos si de simtirea exacta a ceea ce am dorit sa redau.
Cu drag,
rcm
Sunt onorat Leonard de trecere, de comentariul generos si de simtirea exacta a ceea ce am dorit sa redau.
Cu drag,
rcm
0
