Poezie
refren într-o dâră de melc
1 min lectură·
Mediu
adânci se lungesc nemișcările
doar răpitorii roiesc
odată cu vântul în brațele Duminicii
au venit vulturii
au venit
ne tremură sângele și cresc nopțile cum cresc ciupercile după ploaie
la umbra cioatelor putrede
ascunse cresc
ascunse...
știi senzația de scurgere printre degete
atingerea aceea a fluidului în care timpul e continuu
numai tu necernut?
ne-a rătăcit corăbierul printre lacrimi
când ne împleteam inele de logodnă
din semințele văzduhului
prin inima mea curge o dâră albă de melc
pe trup se deschid cărți necitite
mai departe stă mama și mănâncă
aș putea să îi despart distanța dintre îmbucături
sau să-i sfâșâii genunchii bătrâni
dincolo se aud mirările mileniilor următoare
văd soarele la amiază
și o cameră a casei tale unde cineva face balet
cu o sticlă de gin încolăcindu-se
mă gândesc în treacăt că măsoară depărtarea
în timp ce aud un refren nesfârșit
numai dragostea noastră a fost o schingiuire de subiect și predicat
numai ea
numai ea
numai ea...
002.479
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Romita Malina Constantin. “refren într-o dâră de melc .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romita-malina-constantin/poezie/14049426/refren-intr-o-dara-de-melcComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.