Poezie
șoapte atipice
1 min lectură·
Mediu
deși taci
prefăcându-te că păstrezi îngerii plutind peste soare
eu te gândesc și îmi fac nopțile înmiresmate
fluturând zările
măsurând și contemplând hotarele...
ca o metaforă taci
țâșnitoare de sânge
vin pentru că mă chemi
caut din toate puterile
să mă așez de-o parte și de-a alta respirând
dar ciudate emoții mă cuprind
mă petrec impudic și rânduiesc depărtări
chiar la sânul râului
de-aș ști de unde reîncepe conturul
și unde e linia în care ne ținem de mână
de-aș ști cum pulsează pământul învățător de iubire
în ramuri
am vrut să te mângâi cu poezie
din trup să îmi culegi lumină
și să-ți cuprind ochii în crucea universului
ca un surâs al primăverii aș vrea să fiu
. ..dar până atunci trăiesc în cea mai atinsă inimă
002.170
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Romita Malina Constantin. “șoapte atipice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romita-malina-constantin/poezie/14046524/soapte-atipiceComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.