Poem 704
Þi-am ignorat mângâierile Până în clipa când ele Au devenit Lovituri de ciocan Te trădează lumina Din ochii tăi Ce privesc oasele mele Frânte cu sete De tine Sunt acum O simplă
RMRoman MunteanuPoem 609
Încă un pahar plin cu infern se varsă la tine în cadă încă un țipăt preschimbat în cuțit sfâșie cutia craniană unghiile sunt rătăcite în peretele zgâriat monstrul este blestemat să
RMRoman MunteanuOrfelinat de urme
Mâna următoare este zidită deasupra creștetului... Traseul străpunge craniul invadat de noapte aceeași pădure legându-mi pașii... Zdrobește fiara și nu o privi în ochi atunci când se
RMRoman MunteanuPoem caustic
Încă o piatră ce curmă un zbor peretele se topește în falangele pumnului cu ochii legați devin treptat asfalt respirația de fier zdrobește un piept înghețat cel care își va ține
RMRoman MunteanuOda urmelor adânci
Două respirații unite într-o furtună soarele alb-negru devorat de privirile cuprinse de flăcări o îmbrățișare de mărimea unui cosmos...
RMRoman MunteanuPictură
somnul cucerește încă un cer sunt refugiat în căldura emisă de privirile tale aerul trece furtună prin trupul nostru mâine vom fi două urme de foc încrustate în dinții ghețarului...
RMRoman MunteanuOdă unor lanțuri
Pleoapele sunt bucăți grele de plumb... O nouă porție de morminte trece din seringă în venă... Coridoarele devin mai lungi pe zi ce trece podeaua miroase a urme albe... Mă rotesc planetă
RMRoman MunteanuSunetele luminii uitate
Cărările se destramă sub vânt setea de urme calde pictează infernul dinții-valuri despicând nisipul caută mormintele munților căderea încă nu mi-a cuprins degetele anume aici s-au ascuns
RMRoman MunteanuNocturnă
Voi așterne un strat de beton peste pleoapele tale îți voi împleti privirea în întuneric te vei dizolva în lumea neagră zidită peste vise goale... Bine ai venit în cenușă ești cel mai
RMRoman MunteanuPasul din umbră
Te voi căuta Printre focuri-priviri Respirații-parfumuri Vor invada ferestre Te voi găsi gheață Buze fierbinți Vor erupe Vom fi un singur cer...
RMRoman MunteanuPoezie-drog
Răspunsuri goale găsite prin umbre de uitări dulci s-au culcat perne pentru pașii născuți în furtună... Pământul răpus de tălpi-lăcuste sub care focul se strânge-n scânteie iar piatra se
RMRoman MunteanuEvadare
Am închis ușile refugiate în degete și m-am îndreptat spre zidul opus... Ți-ai cusut privirea de geam te-ai vândut marionetă propriei tale furtuni... Melodia va lua forma unui
RMRoman MunteanuÎnceputul
Astăzi noi doi am mai îmbătrânit cu o moarte ți-am îmbrățișat între degete mâna cenușă mi-ai plâns în săruturi ochii ceață cărările vechi îngropate în pași noi...
RMRoman MunteanuZbor
Urme de asfalt pe tălpi zăpadă adormită sub pleoape astăzi strigătele sunt dictate de tăcere... Umbre topite fum în îmbrățișări lumina mănâncă din ce în ce mai mulți pereți simt mirosul
RMRoman MunteanuȘoc termic
Am îmbrăcat pielea prizonierului aleargă prin creier viermii înfometați de gânduri întunecate furtuni cuțite rătăcite în ochi Vei striga și va îngenunchea înfrânt valul cel mare vom fi din
RMRoman MunteanuPeisaj de sub pleoape
S-au revoltat firele de praf din pernă și au declanșat uraganul... Doream să verific până la punctul critic elasicitatea nopții dar tunetul mi-a arestat retinele... Mănânc doar linguri
RMRoman MunteanuÞipetele foii
Acolo ca un fluture încerc să tai bucățile de vânt ce hrănește cu impresii de prăbușire zidul dintre mine și acolo toate secundele adunate formează harta unor dinți turbați printre
RMRoman MunteanuVoci legate
Tocmai ai pus cea mai proaspătă semnătură pe suprafața creierului... Aleargă degetele înnebunite de coșmarul-cuțit podeaua devine un pian gigantic... Explorăm munții de pe fundul
RMRoman MunteanuTunet
Încerc din răsputeri să pastrez pleoapele închise retina citește doar nuanțele căderii vreau să uit de coșmarul fluviu care zboară cu pași flămânzi spre mormântul ocean mănânc cer.
RMRoman MunteanuMoldova
\"Bine ai venit în mormânt!\" îmi spun umbrele privirilor îndreptate în jos. \"Þi-am plantat picioarele printre creierele noastre. Astăzi, vom mânca o porție înjumătățită de soare; îți
RMRoman MunteanuSemipoezie
Unele roți o iau razna transformând asftel șoseaua într-un muncitor aflat în grevă în pielea mea țipă un cal înecat în propriile-i copite sunt înarmat cu doi pumni care nu lasă pereții să
RMRoman MunteanuEgoism
Sunt în căutarea cetăților risipite De sub unghii Am abonament la un cer alb-negru Pe care îl citesc sub cafeaua Ce zace la mine prin buzunare Nu pot ieși definitiv De sub radarul
RMRoman MunteanuCompetiție
Completez maratonul așteptării trezindu-mă în apogeul luptei dintre dumnezeul ce poartă cel mai simplu nume eu și cosmosul acru ce guvernează borcanele de tăcere marinată arbitrul
RMRoman MunteanuCopie a ultimei cărți
Sunt în cealaltă parte a zidului uneori lumina strigă prea tare proiectându-se pe retină sub formă de seism aici totul se poate rezuma la o singură ușă unde se deschide drumul spre
RMRoman MunteanuPeisaj dintr-o venă străină
Palmele reci mă păstrează înecat în căutare țipetele pumnilor înhumați în vânt ajung pe timpane șoapte înlănțuite... ea este simțită în partea cealaltă a geamului vom ajunge acolo trebuie
RMRoman MunteanuSemnul reacției față de ciocan
Încă un cuțit rătăcit undeva într-o coastă cu o privire zdrobită dibuind sunete în cădere credeam că nu voi mai primi un bilet la secundele negre credeam că biletele greu de obținut mă vor
RMRoman MunteanuPoezie de la miezul nopții
Te-am pierdut cu 50 de respirații în urmă, simțind cum te contopești cu materia din plămâni... Deocamdată sunt sclavul propriilor mele pleoape, pentru că am mâini prea scurte și nu le pot
RMRoman MunteanuPoezie în alb
Cuvintele înscrise cu toporul pe zidurile celulelor nervoase, pătrund adânc în oase. Furtunile aflate în artere caută ieșirea printre hieroglife. Norii morți plouă cu vid peste
RMRoman MunteanuStrigătul creierului din capcană
Pot zbura peste limita focului... coexist cu fiecare cuant dintr-un pahar cu vin... pietrele, una după alta, se transforma în apă așa cum orice căldură a aerului devine culoare, așa cum orice
RMRoman MunteanuRugăciune
Dumnezeule, Salvează-mi sufletul! Diavole, Salvează-mi trupul! Amin.
RMRoman MunteanuPoezie de citit în locuri speciale
Cojocul meu se aseamănă cu vântul Iar al tău cu o felie din discul solar Tu mă programezi să ling zidurile Și să îmi sparg capul în copaci Caut nămol să am cu ce să mă învelesc Iar mâine voi
RMRoman MunteanuSalata împletită
Salata împletită în interiorul stomacului Pătrunde prin filtrul cristalinului sub forma clapelor de la pian Iar începând cu ultimele trepte Se îneacă în culoarea marșului funebru Edificat de
RMRoman MunteanuUrmătorul episod
Spune-mi ceva să nu fug de negarea morții zi-mi că treptele sunt aproape că focul este un tsunami dement toporul dansează pe venele gâtului sunt pe cale să fiu un cernobâl viu visurile dulci
RMRoman MunteanuCăderea-delir
milioanele de tresăriri ale mușchiului cardiac s-au dovedit a fi goale pe dinăuntru pentru că au fost pictate cu o pensulă zidită din cărămizi de căutare vântul și focul mi-au invadat bolta și
RMRoman MunteanuAccelerație
Azi mi s-a mai deschis un ochi și lumina a năvălit mai nebună în plămâni cum iese un metrou din tunel. Are cineva vreun cuțit? să tai fereastra ce ma calcă pe gât ca pe un câine de pe
RMRoman MunteanuValuri
Oamenii-valuri Privesc ceasuri-valuri Se încurcă în pașii-valuri Se grăbesc în mulțimile valuri Oamenii-valuri Scot țipete-valuri În litere-valuri Oamenii-valuri Locuiesc în
RMRoman MunteanuCântec furtunii din respirație
Nu sunt un erou pentru tine. Nu sunt un zeu pentru tine. Mi-ai luat ochiul stâng și mi l-ai mâncat. Mi-ai luat ochiul drept și mi l-ai mâncat. Noaptea, soarele pe cer nu mai rămâne. Ziua, umbra
RMRoman MunteanuMeniu
Vreau mai mult foc Și mai multe cuțite Și mai mulți ghimpi Și mai mulți șerpi La mine în cadă, Pentru a potoli setea Ce îmi guvernează venele Zgâriate, pe dinăuntru, De sângele amestecat Cu
RMRoman MunteanuAzi
Azi ai murit încă o dată și mi-ai demolat încă un picior eu și așa având puține picioare... Azi m-ai obligat încă o dată să mă refugiez într-o melodie monotonă mă faci să simt pamântul mai
RMRoman MunteanuPoezia 72
Atunci cand ma strivești, Plângând, Din ochii tăi, Ies cimitire ale frigului. Tăcerea e distrusă Sub focul năprasnic Tunat de tine. Simt formele strigătului La mine sub picioare... Ce e
RMRoman MunteanuRegina
Internetul e mort Geamul de afară e mort Picioarele mele sunt moarte Ochelarii străini sunt morți Orice prost este mort Și orice deștept până la urmă e mort Frunza și iarba sunt moarte Ochiul
RMRoman MunteanuOdă schimbării
Din greșeală, Am încălțat cizme Cusute din furtună. Picioarele ascunse Au devenit Bucăți de ploaie nebună. Somnul-miere Este răpus De glontele-alergare. Azi m-am trezit scânteie, Ce caută
RMRoman MunteanuPoem despre tine
Te-ai înarmat cu suliți reci, Cu săbii-flăcări, Cu tunuri care țipă Și-ai început războiul... Mi-ai asaltat inima străvezie Cu vorbe-suliți, Cu priviri-săbii, Cu picioare-tunuri Și, într-un
RMRoman MunteanuSoarele beat
Plânge soarele-biscuit în lacrimi de foc, Nu știam că și el se poate droga. Razele-i verzi abia se sprijină în nori, Iar cerul-cîntec îl înfășoară în beznă. Soarele doarme adânc între
RMRoman MunteanuDans
Te invit Să ne înecăm Undeva în mine, Adică în valsul-haos. Eu voi fi îmbrăcat într-o cascadă de pași, Iar tu vei purta o cascadă de cuvinte. Ne vom roti, cu ochii închiși, Printre
RMRoman Munteanu