Poezie
Următorul episod
2 min lectură·
Mediu
Spune-mi ceva să nu fug de negarea morții
zi-mi că treptele sunt aproape
că focul este un tsunami dement
toporul dansează pe venele gâtului
sunt pe cale să fiu un cernobâl viu
visurile dulci sunt pluguri de tractor
sunt brăzdat pe cornee de visuri
fiecare să-și țină gloanțele adormite
dacă nu vor să ucidă porcii de pe portativ
aștept
și peste o secundă din nou e valabilă acțiunea aceasta scăldată de blestemele
celor închiși în sicriu
aștept
să mai crească o mâna cu care în sfârșit voi atinge bucata de pământ
ce guvernează vârful piramidei
nu e nevoie sa pui capcane prin toți pașii pe care îi leg
pentru ca eu și asa vin în mrejele tale
mă vând benevol sclav al tău
oricum eu devin o cărămidă din procesul de înrobire
a fotonilor ce distrug ariile metropolitane de la tine din retină
va credeți curați
dar murdăriți flacăra de lumânare prin curățenia ce o venerați
cine ar mai scumpi prețul la cireșe daca nu ar fi viermi
prezența culorii roșii de pe bancnote nu are rost pentru că
eritrocitele oricum nu sunt verzi
pe de o parte
am o oarecare părere de rău că nu mi-am facut upgrade la timp
iar pe de alta
mă mândresc cu faptul ca îmi voi înfometa dușmanii
care vor năvăli însetați
să găsească softuri fertile
benzile se topesc în ecran una dupa alta
cuvintele devin lupi unul pentru altul
banda de șoimi bântuie marele deșert
căutând oaza cu cirede suculente
la fel ca nebunii care au deschis continentul american
sincer credeam că sunt legat de tine
dar sunt legat de ceva mai ceresc decât tine
de faptul că sunt un megavânător
ce aleargă după legări de către variate ipostaze ale tale
acest hobby a cam ieșit din matcă
și caută năprasnic scurtătura spre contopirea cu mama-obsesie
poate e bine sau poate e rău să eviți să citești toate literele
în orice caz vei ajunge să consideri că luna este un sandwich fără cod numeric personal.
003124
0