Rodica Stanila

Mai întâi, scuze pentru întârzierea răspunsului, am fost plecată la Londra la botezul năsucului de catifea, apoi \"dumnealui\" a binevoit să vină în țară și uite așa s-a dus vremea! Mulțumesc mult pentru versuri! De la Coșbuc încoace nimeni nu mi-a mai dedicat vreo poezie :) așa incât versurile tale sunt o surpriză foarte plăcută! Cum nimic nu e întâmplător pe lume, cred că e primul mărțișor primit în dar anul acesta! Încă o dată, MULȚUMESC! Pentru că, desi \"primavara asta nu-i decât o copie\", e o copie frumoasă care se apropie! În balcon se arătară primii ghiocei...ce-și agită clopoțeii la venirea ei...Și-ntr-o bună dimineață, ne-om trezi cu ea în fațăăăă!
Într-adevăr viața este tare frumoasă uneori...
Să ne dea Dumnezeu sănătate și înțelepciune la toți, Tudor
Cu drag, Rodica

Domnule Dinu, știu că am dreptate, pentru că am iubit din tot sufletul meseria de profesor și nu mi-a fost indiferent faptul că elevii pleacă de la oră cu informații noi, sau pleacă așa cum au venit. N-am pregetat să-mi spun părerea prin toate mijloacele posibile, pentru că inerția nu e o soluție, elevii din bănci pot fi copiii sau nepoții noștri, iar educația lor nu poate să nu ne intereseze. Simt însă că rezolvarea problemei este pe drum, evaluarea sistemului prin monitorizarea examenelor de bacalaureat sau titularizare a fost un uriaș pas pe calea desțelenirii sistemului. Învățământul n-a mai avut până acum un ministru deștept, curajos, care să ia taurul de coarne, așa cum este domnul Funeriu! Nu te poți numi profesor și să vii la un examen fie total nepregătit, fie pregătit să fraudezi. Ca să învețe ceva, copiii trebuie să aibă de la cine învăța, trebuie să aibă dreptul la copilărie, la joacă, la informații limitate cantitativ, strict necesare și logice, la o educație corespunzătoare. Cu toată opoziția celor comozi, sau total nepregătiți ca profesori, simt că lucrurile încep să se miște.Vă urez să aveți parte cât mai curând de o evoluție corectă a lucrurilor. Și da, obiectul \"Morala\" ar fi o soluție, dar după ce morala va fi înțeleasă de toți ca o necesitate, nu ca înlocuire a unui formalism prin altul.

Nu-mi stă în fire interpretarea tendențioasă, am recitit Biblia pentru a înțelege dacă textele pot fi atribuite Mântuitorului Iisus, aceluia la care mă închin zilnic și în care cred nestrămutat. Nu se potrivesc! De aceea, cred cu tărie că nu tot ce scrie în Biblie este de esență divină, că pe unele locuri textele au fost \"interpretate\" conform intereselor oligarhilor.Creația a avut loc cu mult înaintea apariției creștinismului, bărbații și femeile au trăit împreună, au avut copii,s-au bucurat de viață, fără ca asta să fie un păcat. De fapt, nimic din ce este natural nu poate fi păcat. Conform dogmelor bisericii ortodoxe, care sunt mult mai recente decât apariția creștinismului, aproape orice lucru plăcut e păcat, care trebuie plătit prin penitențe sau(și) slujbe,pentru că vine de la cel cu cornițe. Bioenergia, energia vieții, ar avea aceeași origine \"necurată\", deși orice om, de când se știe, când îl doare ceva spune \"au\" și duce mâna. Răstălmăciri sunt unele texte din Biblie, dogmele, canoanele, care au învrăjbit lumea, au umilit femeile, chiar și pe bărbați, lăsându-i să creadă că doar considerând femeile mai prejos decât ei, par mai breji. Cel mai periculos și josnic este să manipulezi oamenii prin credință. S-au înmulțit enorm bisericile și preoții. Observați vreo îmbunătățire a felului în care ne purtăm unii cu alții, oameni mai fericiți, iertări creștinești, scăderea hoțiilor, a minciunilor? Vi se pare că majoritatea preoților ar putea fi modele pentru noi, pentru copiii și nepoții noștri? Eu, nu! Mântuitorul spune \"Să ridice piaatra cel ce n-a greșit niciodată\", iar ei judecă, pedepsesc și învrăjbesc lumea,\"iartă de păcate\" contra cost etc. În momentul acesta, cel mai bine este să crezi nestrămutat în Doamne-Doamne, să te rogi direct Lui, cum știi mai bine, și să încerci să fii mai bun, mai iubitor de semeni și de tine însuți, să nu faci rău cu bună-știință și să faci cât bine poți, dacă ești rugat să ajuți pe cineva. Astea sunt legile divine, ele sunt simple, complicarea lor a amplificat și sentimentele de vinovăție și relele.

Am strâns, tot ce minți au, de la bărbați și femei
-Căci școlile-s deșarte, fără vlagă-
tot ce se naște-n viitor să fie-naripați;
Să facă Universul...o planetă-ntreagă.

Mulțumesc, voi încerca să corectez!

Vă rog, puteți fi mai explicită, pentru că nu-mi dau seama ce înseamnă refuzat pentru corectură! Ce anume ar trebui corectat?

Da, apa este unul dintre princiiile sfinte ale vieții. Eu mă străduiesc să găsesc explicații științifice ale fenomenelor, pentru a le face mai accesibile celor ce vor să știe. Pentru că știința a fost pe nedrept ostracizată, ea face parte din viață, deseori este viața însăși. Iar știința de a trăi ar trebui să fie, după părerea mea, cea mai importantă parte a științei.
Cu simpatie și considerație, Rodica

Da, există subiectivisme gratuite și partizanate. Există editori cărora le sare muștarul câd îi trimiți la dicționar! Dacă nu poți face un lucru ca lumea, mai bine nu-l faci deloc. Poți lăsa la latitudinea cititorilor să facă o selecție, dacă nu ai timp să analizezi corect totul. Dar tot viața va face selecția cea mai potrivită! La cântarul lui Doamne-Doamne nu se fură și nu se folosesc greutăți calpe!

Dragă Silviu, nici în visurile mele cele mai fericite nu mi-am imaginat vreodată să ajung alături de Ibsen! Dar, realitatea pare a întrece orice imaginație!

Pentru că îi cunosc foarte bine pe copii din generațiile de astăzi, vă pot spune că ei vor găsi calea de a restabili echilibrul prin restabilirea valorilor pentru că sunt cu mult mai informați și mai înțelepți decât îi creditează un sistem de învățământ adus la starea de colaps de \"guvernanții\" noștri! Prea puțini cunosc valoarea reală a copiilor noștri. Aveți încredere și credință, așa va fi!

Silviu, fă-ți curaj și revino...dacă ai uitat, îți aduc aminte că nu mor caii când vor câinii! Sper să te regăsesc pe site! Și totul se învață scriind nu renunțând!

Mulțumesc mult, așa voi face!

Ai învățat...bravo! Dar, legat de cum se vede învățătura în funcție de locul din care o privești, am să-ți spun ceva! Un băiat care învăța strict cât îi trebuia pentru a scăpa de privirile dojenitoare ale mamei, a făcut o facultate care nu i-a folosit decât la dezghețarea minții, a ajuns la Londra, a făcut acolo colegiul și, în câțiva ani a obținut credit și și-a cumpărat casă. El îi spunea surorii sale, care a intrat din prima la UMF Cluj și este un medic bun dar care trage mâța de coadă (deocamdată) în România: vezi, dacă ți-a placut să înveți? Și mie mi-a plăcut și încă imi mai place să învăț! :)))))
Cu simpatie, Rodica

Mulțumesc mult pentru observații! Nu cunosc îndeaproape Biblia dar am credință nestrămutată în Doamne-Doamne și mă luminează întotdeauna în tot ce fac! Până la urmă, teoria se poate învăța. La practică sunt prea mulți corigenți! Și nu la practica formală unde, după câtă lume merge la biserică, avem o imagine excelentă, ci la aceea profundă legată de ce facem când nu ne vede nimeni. Sau, nimeni important din punctul nostru de vedere. Am tot respectul pentru acei ce știu teorie dar renașterea spirituală poate avea loc mai ales printr-o viață corectă, chiar dacă ești mai puțin știutor în ale teoriei. De regulă aomenii nu fac ce le spui să facă, ei fac ce văd că faci și tu! Deci...
Cu înțelegere și respect, Rodica

Nu-ți lăsa corectat glasul inimii, urmează-l! Am tot respectul pentru domnul Caragiu dar scrie cum simți tu, nu cum ți se spune. Sunt atâția sfătuitori, încât pana la urmă ar putea să te înlocuiască în întregime, să nu mai fii tu!
Și nu mai fi așa de pesimistă!
Cu simpatie,
Rodica

Laura, de ce nu mai scrii? Mi-au mers la inimă scrisorile tale de dragoste, mi-au făcut ziua mai luminoasă! Multumesc! Și nu renunța, ar fi păcat!

Mulțumesc mult! Ferice și de mine că îi am! Ferice de noi, că ne avem unii pe ceilalți!

Prea puțini acceptă credința la un așa nivel! Prea mulți au în mână pietre pe care, neavând ce face cu ele, le aruncă pe unde se nimerește! Nimic din ce este cu \"prea\" in față nu e bun! Păcat...
Cu înțelegere și simpatie,
Rodica

Să spun drept nu știu unde eram, pentru că nu știu când ați făcut studiile! Dar niciodată nu e prea târziu atunci când cineva știe exact unde și-ar dori să fie și ce și-ar dori să facă! Mama mea s-a apărat singură și a câștigat, la 90 de ani, la Bacău, un proces din care s-au hrănit mulți avocați ani buni fără nici un rezultat! Tot îi spuneau că nu se poate dar ea a invățat legile mai bine decât ei, i-a revocat în sala de ședințe și a obținut o hotărâre definitivă, irevocabilă și investită cu formulă executorie. E drept că nu i-a ajutat la nimic, dar a obținut-o! Pe dumneavoastră ce v-ar putea împiedica să ajungeți la Madrid? Presupun că nu aveți 90 de ani! Și dacă i-ați avea, tot ați putea! Eu vă urez noroc!
P.S. Știți bancul cu mintea și cu norocul? Se spune că mintea și norocul mergeau pe un grum de țară și se tot certau care dintre ei este mai important! Fiecare spunea despre sine că este cel mai important în viață! La un moment dat mintea, sătulă de atâta ceartă, vede că mergeau pe mijlocul drumului si spune norocului că ea se urcă pe trotuar pentru a nu da ceva peste ea! N-apucă bine să se dea la o parte din drum că apare o căruță cu cai care se sperie de noroc si ajung pe arătură unde accidentează mintea! Deci...mult noroc!

Perfect, urmează-ți visul!:)