Nepoțica

Dragă Rază,
Am citit deunăzi poezia dedicată mamei tale acum mult timp în urmă. Și tare m-a impresionat cum vibrează de durere și sinceritate. Și dragoste. În postul acesta mi-a spus un preot; așa să te porți cu copiii tăi încât atunci când nu vei mai fi să poată spune: Tată ca al meu nu a mai fost pe toată fața Pământului ! Eu nu sunt așa și mă mustru pentru asta. Dar tu păstrezi amintirea mamei cam așa cum a fost zisa preotului. Și asta mi-a plăcut mult de tot. Așa că rândurile mele numite; \"Departe, departe\" îți sunt de fapt dedicate. Astăzi, în ordinea firească a vieții ai parte de bucuria nașterii în familie a unui năsuc de catifea și a doi ochi de stele. Viața este uneori așa de frumoasă ... Să-i dea Dumnezeu sănătate. Cu drag, Tudor

Mai întâi, scuze pentru întârzierea răspunsului, am fost plecată la Londra la botezul năsucului de catifea, apoi \"dumnealui\" a binevoit să vină în țară și uite așa s-a dus vremea! Mulțumesc mult pentru versuri! De la Coșbuc încoace nimeni nu mi-a mai dedicat vreo poezie :) așa incât versurile tale sunt o surpriză foarte plăcută! Cum nimic nu e întâmplător pe lume, cred că e primul mărțișor primit în dar anul acesta! Încă o dată, MULȚUMESC! Pentru că, desi \"primavara asta nu-i decât o copie\", e o copie frumoasă care se apropie! În balcon se arătară primii ghiocei...ce-și agită clopoțeii la venirea ei...Și-ntr-o bună dimineață, ne-om trezi cu ea în fațăăăă!
Într-adevăr viața este tare frumoasă uneori...
Să ne dea Dumnezeu sănătate și înțelepciune la toți, Tudor
Cu drag, Rodica