Poezie
dezmorțire
1 min lectură·
Mediu
nu mă dezic de florile de măr
nici de chemările din depărtări
mă-ntorc din pribegii ca emisar
cu sipetul umplut de exultări
pe tâmplă arde-o flacără de jad
în zbaterea-i tresare lin amurgul
din trupul primăverii sper și văd
cum bătrânețea își amână pârgul
pentru-o chemare pornită în zori
m-agăț de-o rază care mă atinge
răspunsul mi-l dau de sute de ori
că primăvara sufletu-mi învinge
10 ianuarie 2017
002415
0