Poezie
Nu m-am ferit din calea ta minune
1 min lectură·
Mediu
Nu m-am ferit din calea ta, minune,
Păstrând orgoliul gândului ascuns.
Ai pus stativ, icoană, pe-al meu nume,
Mi-ai primenit veșmintele, le-ai nins.
Sub taina bolților pășești ușor,
Lăsându-ți slava-naltă peste punți.
Ȋngenunchiat smerit o cer de ajutor
Ȋntinzând o mână încărcată de dorinți.
Ȋn jurul tău, sunt gata să ridic imperii,
Arzând pe ruguri patimă și suferinți.
Ți-ai așezat pe mine lumina aurorii,
Ce-a umilită, de vânzătorul de arginți.
Nestins instinct de sete-mi arde gura,
Neostoit și jindul, gravat acum pe față.
Treaptă cu treaptă, sui-voi să iau firimitura
Unde pe vârfurile-ți sacre o aflu-ndestulată!
6 decembrie 2011
001.126
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rodica Lupu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Rodica Lupu. “Nu m-am ferit din calea ta minune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rodica-lupu/poezie/13995344/nu-m-am-ferit-din-calea-ta-minuneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.