Poezie
steaua
din ciclul “doar tu niarne”
1 min lectură·
Mediu
niarne toate s-au făcut
din cuvânt așa s-a întrupat
și această stea zilnic îi bem golgota
și-i cinstim adevărul
sub razele ei îngenunchem în fiecare an
nicicând niarne sufletul nu mi l-am simțit
încărcat de pace ca acum trebuie să-i cunosc
limitele cât încape în el am nevoie să știu
câtă smerenie să adun până îi aflu calea
ne strălucește steaua astăzi niarne ca semn
al facerii pășim odată cu ea o comemorăm
cu vin și cozonac lumea cântă și sărbătorește
de parcă însuși fiul lui dumnezeu s-a născut
nu mai sunt tristă că exist
acum știu și iubesc mai mult această clipă
știu că și pentru mine și-arată strălucirea
mă călăuzește niarne dă-mi mâna s-o urmăm
cât mai aproape să-i desconspirăm secretul
ce-i stă scris în lumină iubirea niarne
i-o respirăm fără să conștientizăm o inhalăm
odată cu aerul fii convins că nu suntem primii
și nici ultimii care am descifrat taina
mai greu este să o păstrăm
25 decembrie 2010
001.904
0