Poezie
ești singura mea rătăcire
1 min lectură·
Mediu
Uitarea se așterne sediment
pe chipul semănând a așteptare,
dar tu, întoarce-ți văzul iminent,
să-ți amintești de clipa întâmplătoare.
Nu-mi pare rău, când, cu mâna te-am atins,
căldura ți s-a arcuit pe trup instantaneu,
și numai sentimentul a surprins,
soarele ce-mi căuta în ochi lumina ta de zeu.
Am să-ți las lumina să curgă neschimbată,
peste îndoielile vinovăției radiind,
o puritate covârșitoare decantată,
uneori atât de simplu, în canoane răsărind.
Eu te-am simțit atât de-aproape,
cristalizându-mi-te în poem nescris,
orice cuvânt ai fi rostit îndeaproape,
l-aș fi primit făcându-mi-l acoperiș.
Ești singura mea rătăcire,
te-mpodobesc cu dor născut din timp,
chipul tău îmi va rămâne amintire,
răsfrântă-n orizont de anotimp.
27 noiembrie 2010
001.946
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rodica Lupu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Rodica Lupu. “ești singura mea rătăcire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rodica-lupu/poezie/13962703/esti-singura-mea-ratacireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.