Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

tic tacul

1 min lectură·
Mediu
ascultam tic tacul
răsuna ca un ecou pierdut
alergând după un tren
vagoane burdușite cu secunde
împingea locomotiva anilor
într-un mers sacadat
ca al picăturilor de ploaie
mocănească
despica aerul în două emisfere
pe oricare aș fi călătorit
secundele coboarau
în aceleași stații
depărtările-și deschideau ochii
schimbând macazul
când ieșeam din tunel
aerul tot mai greu
de poverile atâtor istorii
sugea din noi totul
rămânându-ne doar
ultimile secunde înșirate pe ață
trenul alearga
cu șaizeci de roți pe minut
mă vedeam ultima secundă
încărunțită într-un bătrân trup
urma să cobor
unde lumea mea deja se oprise
27 octombrie 2010
021.966
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
99
Citire
1 min
Versuri
27
Actualizat

Cum sa citezi

Rodica Lupu. “tic tacul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rodica-lupu/poezie/13960836/tic-tacul

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marius-iulian-zincaMZMarius Iulian Zinca
\"cu șaizeci de roți pe minut\"-frumos ilustrata imaginea timpului... \"in tren\", mai trec, Marius Iulian
0
@rodica-lupuRLRodica Lupu
Marius Iulian Zinca


Timpul nemilos ne trage după el precum își trage locomotiva vagoanele. Mulțumesc de trecere și semn. Te mai aștept!
0