Poezie
tic tacul
1 min lectură·
Mediu
ascultam tic tacul
răsuna ca un ecou pierdut
alergând după un tren
vagoane burdușite cu secunde
împingea locomotiva anilor
într-un mers sacadat
ca al picăturilor de ploaie
mocănească
despica aerul în două emisfere
pe oricare aș fi călătorit
secundele coboarau
în aceleași stații
depărtările-și deschideau ochii
schimbând macazul
când ieșeam din tunel
aerul tot mai greu
de poverile atâtor istorii
sugea din noi totul
rămânându-ne doar
ultimile secunde înșirate pe ață
trenul alearga
cu șaizeci de roți pe minut
mă vedeam ultima secundă
încărunțită într-un bătrân trup
urma să cobor
unde lumea mea deja se oprise
27 octombrie 2010
021.966
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rodica Lupu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Rodica Lupu. “tic tacul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rodica-lupu/poezie/13960836/tic-taculComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"cu șaizeci de roți pe minut\"-frumos ilustrata imaginea timpului... \"in tren\", mai trec, Marius Iulian
0
Marius Iulian Zinca
Timpul nemilos ne trage după el precum își trage locomotiva vagoanele. Mulțumesc de trecere și semn. Te mai aștept!
Timpul nemilos ne trage după el precum își trage locomotiva vagoanele. Mulțumesc de trecere și semn. Te mai aștept!
0
