Poezie
Tăcerea aceasta, mă doare înainte!
1 min lectură·
Mediu
Cum aș putea interpreta tăcerea care mă doare?
De ce mi s-au adunat atâtea valuri,
să-ți înnece chipul în marea cea moartă,
iar țărmurile ți-au oprit numai cuvintele?
De ce ruinele mă scutură de frunzele toamnei
și-n adăpost doar eu și zeii adormim?
Clipele rămase se roagă pentru mine,
iar tu iubitul meu,
de ce nu-mi dai puterea poverii îndoită să o port?
Tot ce fusesem eu, am ars pe rug în zorii dimineții,
doar palmele scobite-n popasuri de lacrimi și durere,
le-am ridicat spre cer.
Zeii tăceau, durerea se adâncea mai tare,
ca o sunătoare tristețe adusă de ape curgătoare.
Măturam așteptarea, ceas după ceas.
Chipu-ți de lemn ca o dungă în valuri, departe plutea,
și creștea ca un zid de uimire peste uitare și lacrimi.
Ah, tăcerea aceasta mă doare înainte!
11 ianuarie 2010
022.344
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Rodica Lupu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Rodica Lupu. “Tăcerea aceasta, mă doare înainte!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/rodica-lupu/poezie/13923403/tacerea-aceasta-ma-doare-inainteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RLFlorian Abel
Mulțumesc de trecere, apreciez recomandările. Ele contează pentru mine,
vă mai aștept.
0
Succes, FA