Valea Mortii

daca nu as avea titlul poeziei tale nu as sti ce ai vrut sa descrii,stii la poeziile scurte se mai intampla si asta.te rog sa folosesti mai multa descriere.

Cuvinte inconjurate de emotii. Presimti dorinta de a spune ceva si linistea de plumb iti scufunta sufletul in trecutul dens , stufos , ca adancurile unui lac de munte.
Sub cerul usor \"verba volant\" intre ochii romantici.

in ultima vreme tind sa comentez textele care se potrivesc starii mele spirit...
mi-a placut...mai ales ca mi-a dat impresia de ceva ciclic...
vantul,linistea,cerul-cerul,linistea,vantul

dar in amandoua partile se simte indiferenta cerului...si tradatoarea liniste...

e extrem de interesant

ca intotdeauna, extrem se interesante si de subtile haikuurile tale. pacat ca nu te prea citeste lumea in ultimul timp. meriti mai mult.

Madalin, Silvia, Sorin va multumesc pentru comentarii, ma bucur ca v-au placut!!!

Silvia: ma incanta faptul ca ai simtit \"indiferenta cerului\" in ambele haiku-uri; asta si am vrut sa redau...si nu numai.

Sorin: am observat ca pe site nu mai e atata activitate ca inainte, de aici si lipsa cititorilor, a comentariilor, totusi nu ma pot plange...ma bucur ca iti plac haiku-urile mele!:)

Cochilia visului de tinerețe

Uneori mă împodobeam cu scoicile albe
să nu-mi guști pistruii timizi
dar tu, tu le erai lor văl de privire
și mai aproape de mine n-ai fost niciodată
ca atunci.

Da, știu tinerețea pe de rost
pot să-i recit speranțele cu ochii închiși
pot să-i văd prin coajă miezul neîmplinit
și să-i sparg valul cel mai înalt cu un sărut.

Dar tu cine ești, pui adormit?
Un început...

Andreea

In nici un caz, \"liniste urlatoare\". E un oximoron nereusit. Mai simplu, \"linistea\", fara \"urlatoare\". Faptul ca \"implora\" e suficient.
Al doilea haiku e anost, fiindca nu se poate vorbi, poetic, despre \"indiferenta\".