Poezie
Carari prin noi
- sub noi e universul-
1 min lectură·
Mediu
Tot incercam sa ne gasim candva sau undeva,
Mai pierdem timp si ne dorim prea mult,
sa ne inchidem in noi.......
cand suntem singuri ne urnim din ce in ce mai greu
Si vrem sa fim singuri ca sa ne intrebam apoi de ce?
carari prin noi, prin vise si prin ape,
Intotdeauna colindam neanturi si ne lovim de ape...
Sunt ganduri uneori ce ne omoara incet dar sigur clipa si dorinta
Si iarasi colindam pe o colina de nestiute, arse idealuri...
013314
0
Să-ți fie drumul lung și fructuos, să ai răbdare și speranță.
În primul poem postat descifrez posibilitățile creatorului. Deocamdată ceea ce te-aș îndemna să faci este să lucrezi cu nuanțe ,cu frânturi de stare și să lași la o parte categoriile prea generale și tocmai de aceea mai puțin expresive , urmărirea gesturilor largi și ignorarea trăirilor din imediata noastră vecinătate. Oprește-te la o stare și sondeaz-o în adâncime. Ai câștiga profunzime, te-ai feri de mișcări exterioare și insuficient de expresive.
Atenție și la unele reluari, precum repetiția lui \" ape \" de la mijlocul poeziei, care mă supără.
Uneori vei mai da peste unii care vor intra cu cuțitul în carne vie. Nu te speria, ia ceea ce e de luat și mergi înainte cu curaj și bucurie a creației.
Pe curând.