Rodean Stefan-Cornel

1. La prozodie:
- ați ales ritmul trohaic; în acest sens, versul al treilea, trebuie citit \"ÎN-că O le-GIS-la-TU-ră\", deci, din catrenul dumneavoastră trebuie eliminată liniuța de unire dintre \"Încă\" și \"o\";
- în rest, mie mi se pare bun ritmul; de asemenea, rima și măsura.
2. La poantă.
- eu remarcam în comentariul anterior că valoarea poantei dumneavoastră (cu blatul) este amplificată de dublul înțeles al cuvântului \"cremă\" (adică, pe de o parte crema de la tort, iar pe de altă parte crema clasei politice). Dacă spuneați \"crema iar s-a aranjat\", așa cum apare în prima dumneavoastră variantă, se înțelegea, pe lângă aranjarea cremei pe blatul de tort, la propriu, și faptul că acea cremă a clasei politice \"s-a aranjat\", adică și-a rezolvat problemele, astfel încât să mai fie la putere încă o legislatură;
- în această ultimă variantă a dumneavoastră, dacă spuneți \"crema azi și-a aranjat\", în opinia mea, se pierde nuanța figurativă de \"aranjat\", în sensul enunțat mai sus;
- în concluzie, după părerea mea nu trebuie renunțat la \"s-a aranjat\" și sunt multe variante...
3. Ortografia
- în acest ultim catren al dumneavoastră nu cred că era nevoie neaparat să puneți parantezele orizontale (liniuțe de pauză); dar atunci când se folosesc la epigramă (și la alte versuri) ele se pun astfel (citez dintr-o lucrare a doamnei prof. univ. dr. Elis Râpeanu):

\"Când avem de-a face cu om echivalență (o apoziție), se recomandă parantezele orizontale, numite și liniuțe de pauză. Acestea se pun la sfârșitul versului anterior și la sfârșitul versului - \"apoziție\" (nu la începutul versului pus între liniuțe, că ia locul liniuței de dialog).\"

Mi-ați cerut părerea, mi-am dat-o prompt...
Cu prietenie, Cornel
P.S. Felicitări pentru duelul cu maestrul Diviza! Era prea frumos așa, ca să mai intru și eu...

Și vedeți că în titlu este o eroare de tastare!
Cornel

Domnule Miro, aveți umor, este clar, poanta, în sine este bună, catrenul este construit destul de bine, dar... în opinia mea, o asemenea creație, nu trebuie să jignească, nu trebuie să fie atac la persoană calomniator ș.a.m.d. Spun aceste lucruri nu ca simpatizant al doamnei în cauză (nici vorbă de așa ceva, din contră!) ci, în calitate de coleg, care studiez și mă antrenez și eu în a produce astfel de catrene.
Soluția de remediere, în opinia mea, este următoarea:
Titlul și adresarea să fie impersonale (Uneia, care...), ultimele două versuri să rămână neschimbate, iar în primele două, funcție de cum găsiți cuvintele, ritmul și rima, să vă referiți la afirmația unei femei care susține că a avut în viață doar un singur bărbat, de exemplu (și este și mai de efect poanta, decât în situația că ar fi avut doi).
Cu toată simpatia,
Cornel

Altă variantă de corectare a ultimului vers:

\"Adăugă și niște... coarne!\"

În prima variantă de corectare, versul 3 se termină cu \"pușcă\", iar versul 4 începe cu \"contribuie\"; unii spun că este cacofonie, alții că nu este, fiind în versuri diferite, dar dacă se poate evita, e bine. Așa cum am dat eu pe loc două soluții, mai poți găsi și tu, astfel încât să dispară pleonasmul.
Cornel

Ultimul vers conține exprimarea pleonastică \"aduce-aportul\"; soluție de reparare:

\"Contribuie și ea... cu coarne!\"

Succes!
Cornel

Ai dreptate, Nelule! Primul cuvânt este \"posturi\" (cu accentul pe \"o\"), pluralul de la post, în sens de loc de muncă, iar al doilea cuvânt este \"posturi\" (cu accentul pe \"u\"), pluralul de la \"postură\".
Cornel

Mă mir cum a trecut neobservată până acum această foarte drăguță creație umoristică!
1. Tema aleasă este potrivită etapei pe care o traversăm, în care, toată ziua se lansează sau se inaugurează câte ceva, musai cu prefixul \"euro\" (deși este o \"eurobudă\" sunt bine puse și aluziile către alt continent spre care ne uităm cu jind, cele cu \"starea națiunii\" și cu \"biroul oval\").
2. \"Pamfletulețul\" este construit cu cel puțin câte o poantă în fiecare strofă și cu o poantă finală, toate deosebite de inspirate.
3. Limbajul este unul de bun simț, fără vulgarități, dar susține perfect poantele și mesajul principal.
4. Ritmul iambic, cu metrica de 5 picioare și jumătate și de 5 picioare este perfect, în opinia mea, rima este de asemnea foarte bună și, în general, versurile \"sună\" foarte bine și \"curg\", fără nicio poticnire spre poante.

S-ar mai putea lucra, totuși, la această poezie, dacă tot suntem în atelier
1. Ar fi o idee să se înlocuiască \"lansarea\" cu \"inaugurarea\", care pare un cuvânt mai potrivit. Atunci, versul 4 din prima strofă ar fi \"Inaugurarea unui nou veceu\", dar se pierde \"euro\", ceea ce fură evident din farmecul începutului poeziei; cuvântul \"lansare\" este totuși, atacabil...
2. De studiat și uniformizat ortografia la cuvântul cheie (ori \"euroWC\", ori \"euroWeCeu\"
3. Greșeli de tastare (e-mpotiva, pauza înainte de virgulă la \"spun, azi\", o virgulă în plus după \"străine\")
4. Folosirea diacriticelor peste tot, în condițiile în care ele apar la multe alte cuvinte (cuvinte fără diacritice: guvernarii, cat, varf, tara, pastrator, Tintaranisti, bogati, intamplare, strofa)

Rezolvă întâi problemele de la punctele 2, 3 și 4, să vedem ce se întâmplă.
Deși m-ai atenționat asupra acestui text, nu am comentat \"mai atent\" ci, am citit și am comentat pe loc, așa cum fac în cele mai multe situații.
Succes!
Cornel

Nu este companie, am precizat mai sus și rezultă și din catren că sunt substantive la plural.
O să caut ce spui și o să-mi spun părerea. Acum, o să operez o modificare acestui text în ideea sugerată de Nelu Gârda.
Cornel

Domnule Tomescu,
Completările dumneavoastră nu sunt deloc \"rupte din context\" și vă mulțumesc pentru faptul că ați intrat în joc. Foarte amuzantă remarca privind \"telefonul fără fir\"! Mi-a plăcut, de asemenea cum, \"despicând firul în patru\", ați întors poanta mea cu \"abandonate\" (eu am folosit cuvântul cu sensul de \"abandonate de autorități, care nu le mai repară\", iar dumnavoastră cu sensul de \"folosință\").
Cât privește expresia \"din când în când\", eu am folosit-o doar ca pretext pentru un paradox, mai mult lingvistic...
Mulțumesc de trecere,
Cornel Rodean

Câteva explicații:
Cuvintele reprezintă substantive, la plural.
Primele două versuri definesc un cuvânt, iar ultimele două versuri pe al doilea cuvânt; de aceea, nu m-am gândit că exprimarea eliptică din versul al treilea ar duce la neînțelegeri, dar, se pare că ai dreptate.
Problema a mai fost publicată în următoarea variantă:

\"Locuri unde angajații,
Cei mai mulți, muncesc supuși,
În diverse situații
Și în funcții-n care-s puși\".

Dar, am modificat, ca să o fac mai clară, am zis eu. Dacă această variantă te ajută, mai încearcă.
Nu am pretenția că aceste \"poezioare\" reprezintă literatură \"adevărată\", nici vorbă! De fapt sunt doar niște versificații, folosite ca pretext pentru a face mai atrăgătoare niște probleme simple de enigmistică rebusistică (probleme distractive de limbă, jocuri de cuvinte). Dar nici ghicitorile nu fac practic parte din literatura cultă, ele reprezentând, de fapt, o specie a literaturii populare...
Dacă până mâine seară nu se rezolvă problema, o să mai dau niște indicii.
Cornel

Un sonet de toamnă, de dragoste și, mai presus de toate... umoristic. Un umor fin, de bun simț, nu ostentativ, îmbinat cu o anumită nostalgie și duioșie. Totul mi se pare deosebit de bine realizat, dar prima strofă și finalul (începând de la \"O să mă usuc...\") mi se par cu totul și cu totul remarcabile.
Prozodia este fără niciun cusur, ritmul iambic, cu metrica de cinci picioare-cinci picioare și jumătate, curgând perfect iar rimele alese fiind foarte inspirate (nu se observă nici măcar o rimă facilă).
Mie mi-a plăcut, vă mulțumesc!
Cornel Rodean

\"Avansul\" tău e o poveste
De-aceea cu \"a fost odat\'\"
Și nici \"suspansul\" nu mai este,
Deja e totul lichidat!

Cornel

Dacă m-ai îndemnat la meditație, îți răspund

Tot în amfibrah

Și, chiar campion sau atlet de n-o fi,
Să aibă putere, avere și bani,
Aleargă tot omul, nu stă nicio zi,
Din viața din ultima sută... de ani...

Alex,
În primul rând, îți mulțumesc pentru aprecieri.
Apoi, să înțeleg că deviza lui Ferdinand I al Germaniei \"Să se facă dreptate chiar de ar pieri lumea!\" este ideea centrală a poemului \"Răvaș bun!\"?
Eu ți-am răspuns la comentariul tău aici, pentru că aici l-ai făcut, dar mai corect ar fi ca, despre poezia ta să discutăm pe pagina ta, în subsolul la care apar și celelalte comentarii la \"Răvaș bun!\".
Cornel

Domnule Potra,
Mă bucur că ați înțeles exact ce am vrut eu prin aceste jocuri de cuvinte. Dacă vă plac, vă informez că aproximativ în același stil, înafară de \"Auzi vorbă!\", mai am deschise pe acest site câteva seriale (\"Omonime înșirate....\", \"Vorbe care au ecou, sau aliterații\", \"A fi, sau... a nu fi\" etc.) în cadrul cărora sper să postez în continuare.
Apropo de aprecierea dumneavoastră că sunt \"un bun exercițiu de reluare a sintagmelor din limba română\", eu am ajuns să scriu asemenea \"ghidușii lingvistice\", în procesul de documentare pentru alte proiecte (rebus, epigrame, cunoașterea limbii). Văzând cât este de bogată limba noastră din punct de vedere semantic, m-am ambiționat și \"am luat la mână\", pagină cu pagină, rând cu rând și cuvânt cu cuvânt, de mai multe ori chiar, o sumedenie de dicționare, printre care DEX, DOOM, de sinonime, de antonime, de paronime, de locuțiuni, de proverbe, zicători, maxime, cugetări ș.a.m.d.; am citit cu atenție fiecare locuțiune, sintagmă, expresie populară, proverb, \"despicând firul în patru\" și așa mi-au venit ideile...
Vă mulțumesc pentru trecere și pentru aprecieri și vă mai aștept,
Cornel Rodean

Această epigramă mi-a scăpat atunci când a fost afișată. Mi-a plăcut la ea, atât poanta (contrastul dintre amărâți și avuți este amplificat de triplul sens al cuvântului \"ciolane\") cât și prozodia, plus că aici este vorba de o realitate a zilelor noastre, surprinsă cu finețe și umor.
Sincer să fiu, nu aș fi văzut această epigramă, dacă nu căutam să văd ce s-a întâmplat cu o altă epigramă de a ta, destul de recentă, la care am făcut un comentariu amplu azi dimineață și... a dispărut...
Cornel

Din nou, asonanță în loc de rimă, pentru că terminația \"ulte\" nu este identică, este evident, cu terminația \"unte\". Păcat, mare păcat de un asemenea catren, pentru că are o poantă bună, ritmul și măsura sunt de asemenea bune, dar la epigramă, pe lângă o poantă reușită, care poate fi \"discutabilă\", prozodia trebuie să fie fără de cusur, iar regulile prozodiei sunt foarte clare, \"indiscutabile\".
Nu vreau nici să par caraghios și nici să mai agasez pe prea multă lume, așa că mă voi retrage temporar de pe anumite pagini...
Cu aceleași gânduri și intenții bune,
Cornel

Dragă Florian,
Ion Ruse, sper că nu are de ce să se supere că discutăm pe pagina lui, din contră...
Pentru început, e clar, ai umor și ești talentat ca scriitor umorist, iar problema abordată de tine, chiar dacă pare în glumă, este foarte serioasă!
Bineînțeles că \"toată lumea are dreptate\", că \"adevărul este la mijloc\", că \"nimic nu este absolut\", că \"nu trebuie să gândim doar în alb și în negru\" și aș mai putea continua cu multe asemenea formulări...
Desăpre licențele poetice, despre cine poate să le folosească, despre creațiile la care nu se acceptă așa ceva și despre alte probleme asemănătoare, mi-am spus părerea în \"Învățăm împreună (10)\"
Ne mai citim, ne mai comentăm, ne mai \"încontrăm\" dacă este cazul...
Cu prietenie pentru toată lumea,
Cornel

Nu știu ce să spun referitor la postarea ta, decât că, în opinia mea nu este bine să retragi (să ștergi) prea repede un text postat, până nu și-au spus părerea mai mulți despre el. Nu știu ce să-ți spun de regulile despre care m-ai întrebat, acum am înțeles mai bine întrebarea, dar chiar dacă ghicitoarea, ca specie a literaturii s-ar scrie și în proză, pe acest site, la încadrare este prevăzută ca formă de poezie, deci nu poți posta ghicitoare în proză; poți însă, să scrii ce vrei la personale, sau să scrii o proză, în care, ca subtitlu să dai explicații. Totuși, părerea mea este că, citind atent definițiile pentru ghicitoare, rezultă că versurile sunt mai potrivite pentru a realiza o asemenea creație. Referitor la ceea ce postez eu ca \"ghicitori\" și la complexitatea lor, pot să spun următoarele:
Văzând că există pe site încadrarea de ghicitoare, eu m-am gândit să postez câteva creații, la granița dintre ghicitoare ca specie literară și enigmă rebusistică. Aceste texte ale mele, sunt practic, tot niște ghicitori, dar, funcție de ideea de construcție și de tehnica de dezlegare, ele sunt duble, triple, cvadruple. Chiar prea deosebite și prea complicate nu pot posta, pentru că necesită prea multe explicații din partea mea, cunoștințe și antrenament de rebusist din partea dezlegătorilor, dar, voi încerca să le diversific, să fie pentru toate gusturile, de cât mai multe tipuri și de grade diferite de dificultate.
Te mai aștept,
Cu respect, Cornel Rodean

Considerăm răspunsul bun, deși eu mă gândeam la formele substantivate \"înlemnire\" și \"înlesnire\". Sincer să fiu, credeam că se va rezolva mai greu, dar, în condițiile astea, în curând o să postez mai dificile, să te vedem atunci! Oricum, ești bun!
Sincer să fiu nu am înțeles exact la ce fel de reguli te referi și cum ți-ai încercat norocul.
Cornel