retras
Verificat@retras
Ornitolog esti, ce sa spun
Dar atunci explica-mi asta
Pentru o pana de paun
De ce vrei sa iti lasi nevasta?
Pe textul:
„unui ornitolog" de dumitru cioaca-genuneanu
\"de-amintirii brumă\" as folosi \"de-a amintirii\"
iar versul \"unde-s zăpezile de-altădată?\" l-as scoate de tot. Daca ar fi poezia mea, desigur. daca ar fi poezia mea i-as schimba si titlul. I-as spune \"Rod\", de exemplu.
Marina, sper sa nu te superi pentru sugestii.
Altfel, imi place.
Pe textul:
„și nu sunt eu..." de Marina Nicolaev
Copiii sunt cea mai frumoasa poezie pe care omul o poate crea. Poezie insufletita. Asa cum si viata este poezia universului, poezia lui Dumnezeu.
Sa aveti grija de copilul vostru si sa va fie bucuria si lumina vietii.
Pe textul:
„Minune" de Florin Hălălău
Pe textul:
„Reclamă" de george vasilievici
Inteleg ca e un scenariu literar, nu-mi dau seama cum se poate realiza cinematografic \"clipe absurde\" care e o remarca a autorului. Sau \"incontestabil\". Si cum e \"durerea ce nu a inceput inca\"?
Nu stiu daca e bine folosit pretorienii (civili in administratia romana) sau ar trebui soldatii pretorieni, e posibil sa fac eu o confuzie. Sau mai bine numai soldati, ori legionari, asa cum folosesti in partea de introducere.
Din punct de vedere strict literar, vad un discurs fara vigoare stilistica, \"tampitel\" asa,(\"Isus privește la rându-i cu spaimă spre ceea ce urmează să i se întâmple\"), pare o compunere scrisa stangaci.
Ca idee ar trebui sa ma abtin, sunt in transformare si parca am obosit sa tot vad batandu-se saua pe demonetizarea simbolurilor sau sau a valorilor cu adevarat importante in viata noastra. E cliseatic. S-a mai facut, s-a chiar intrecut masura.
Gerg, e un punct de vedere pur personal si ma refer numai la text, nu la tine. Ca persoana te respect. Ca autor te citesc.
Pe textul:
„Reclamă" de george vasilievici
Repetand de multe ori un cuvant, la un moment dat ti se pare ca nu mai inseamna nimic. Ca-si pierde expresia semantica. Asa si cu \"femeia\" in cazul de fata.
Ca experiment, sunt de acord cu Adrian Munteanu. Pe linia aceasta se poate merge o singura data.
Pe textul:
„Metamorfoze" de Cristiana Popp
eu nu ma prea impac cu poezii de patru vesuri sau o duzina de cuvinte. Virgil avea dreptate, am mintea prinsa in piuneze si in tipare. Mie imi par mai mult vorbe de duh. Frumoase, dar nu le numesc poezii.
In povestea cu dintii ai dreptate, mi s-au tocit. Asa cum ai spus, batranetea bat-o vina. Adevarul e ca urmez un curs natural. Dar nu e momentul sa te intereseze acest aspect al vietii. Ai timp. Mai scrie
Pe textul:
„Panta rhei" de Negru Vladimir
Intinderea e bine controlata, tema inspirata. O sa urmaresc rubrica aceasta, cat o tine.
Pe textul:
„Mițo!" de Paul Bogdan
RecomandatPe textul:
„absurdissime unu" de Virgil Titarenco
Iar ai facut trimitere la un site paralel care nu te priveste si nu stii ce e si cu ce se mananca. Dar daca vrei sa stii unde sunt proprietar si te mananca rau, ia de-aici:
http://costel.bbabos.com/
Si mai scrie si tu ceva ca sa nu para ca vreau ultimul cuvant, pe urma nu mai intru, promit.
O sa intru pe alte texte ale tale, ca ti-am devenit simpatic.
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
Hai sa vedem si problema hacker-ului. In Romania era o vorba, inainte de \'89, ca exista mai multi ingineri decat intelectuali. Observ ca si acum se face aceasta confuzie, ca daca ai absolvit o facultate, automat esti intelectual. Unii sunt, altii nu.
Dar am fost si am citit definitia hacker-ului si m-am luat cu mainile de cap cat a trebuit sa citesc; nu spun, mi-a prins bine. Asa ca recunosc, n-am avut dreptate. Un hacker adevarat e un intelectual. Radu, am gresit.
Mai putin intelectual e cel ce-si injura adeversarul, mai ales public, vezi cazul lui Virgil catre Magul.
Lipsa de modestie e cand spui ca daca seful ti-a pus o steluta, atunci musai trebuie sa placa la toata lumea. E doar o coincidenta ca mi-a placut si mie.
Tot lipsa de modestie e cand recunosti sub propriul text ca e una din cele mai senine poezii de pe site. Ca si cum ti-ar fi murit laudatorii (vezi Mistere VII)
Dar, in general, Radu, nu te contrazic in ceea ce ai spus. Tu ai dreptate. M-ai caracterizat bine.
Un singur lucru: eu nu sunt DoDu. Costel e numele meu iar eu sunt o fiinta reala, inca. DoDu nu. El e doar un personaj. Nici macar alter ego-ul meu, de aceea am spus ca as vrea sa fiu ca el. Totusi, nu inteleg care e problema intelectualului Virgil, cine e cine. De exemplu, ce-i pasa lui cine e Nicolae Dimitriu. Vezi aroganta cu care ii raspunde in subsolul unuia din texte. Ii ignora aprecierile pentru faptul ca n-a scris nimic.
Iar atacul la persoana pe aceasta pagina, a venit mult inaintea opiniilor mele din prima interventie. Citeste mai sus, Radule, si convinge-te.
Bineinteles ca ai dreptul sa ai protejatii tai. Nu pentru ca le pui stelute. Poezia lui Virgil merita o steluta. Ci sa sa-i iei in brate si ei sa se simta ca la mama acasa. Adica poate sa le spuna oricui, cum iti permiti, moncher, sa critici acest text cand seful i-a pus o steluta? Nu stiai ca nu se cade? Ca unele lucruri se cad, altele nu se cad?
Nu vreau sa fac pe nimeni pupincurist, nu e treaba mea. Poate ca nici nu stiu ce inseamna si poate ca nici nu am nevoie de o explicatie din dictionar de data asta. Imi pot culege informatile din unele comentarii ale unor persoane. Da nu spui care.
PS
Radu, ai dreptate in legatura cu pierderea de vreme. In discutiile cu mine. Daca nu ar fi asa, nu te-ai fi obosit sa o spui. Adevarul e ca prefer sa-l zgandar pe Virgil, imi plac replicile lui taioase (si ale tale) decat sa citesc 75% din productiile literare de aici. Dar le citesc. Desi abia acum vorbim de adevarata pierdere de timp.
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
mai priveste si mai ofteaza odata. Una din rarunchi. Tu ai dreptate si atunci cand nu ai. Copilului cand i se ia jucaria incepe sa planga. Si mie nu-mi place sa vad oamenii plangand, dau inapoi ca racul sub zodia caruia m-am nascut.
Raspuns la intrebarea ta serioasa (pana acum intrebarile tale au fost neserioase?): as vrea sa fiu DoDu.
Oricum , intrebarea mi se pare aiurea. Voi \"hackerii\", va respectati si aveti \"etica voastra\". Asa ca, draga hackerule, pune-ti cunostintele cap la cap si afla si singur. Si daca afli, spune-mi si mie ca mor de curiozitate.
PS
Esti primul hacker intelectual pe care-l cunosc. Credeam ca cele doua notiuni se exclud reciproc. Ia vezi ce spune DEX-ul, editia a doua...
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
in fata DEX-ului editia a II-a ma dau batut. Eu umblu cu vechituri. Si daca ai stii ce greu mi-a fost sa-l tarasc pana la Windsor. Ma dau batut si la celelalte explicatii. Ca tot le gasesti pe toate. Mai stiu pe cineva care are intotdeauna dreptate. Sunt sigur ca si tu
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
nu te ignor. Dupa ce mi-ai scris cu atat respect, nu te mai ignor. Daca esti departe de tara, te inteleg, ca sunt si eu. Uite, un capat de ata...apuca-l
E simplu sa dai din gura si pe urma sa spui ignora-ma. Nuu, ti-am cerut niste explicatii si ti-am pus o intrebare. Asa ca astept.
Pa pa
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
in ceea ce privesc calificativele pe care mi le pui, e dreptul tau la replica. Pe care n-am de gand sa ti-l contest.
N-am auzit inca de sententiozitate, decat de sententios, dar inteleg ce vrei sa spui. Insa despre vecinatatea indecentei, imi poti tine cateva lectii. Daca am gresit stabilind un lucru sau altul, e clar ca nu m-am gandit sa fiu obscen. Sau indecent. Ti-o marturisesc.
Iti mai marturisesc, inainte de a formula acele sentinte asupra cantitatii si calitatii, am spus \"in general\", nu particularizam un autor sau altul. Dar e vina mea desigur, am fost prea vag in exprimare, deloc limpede. O spun acum explicit, nu s-a referit la tine, Virgil. Si nici la capodoperele tale. Nu in particular. In particular, am scris cateva cuvinte despre poemul tau. Daca te-au deranjat, asta e, un risc pe care ti l-ai asumat cand ti-ai postat versurile.
Pentru greselile de tiparire imi cer scuze, daca exista (apropos, vezi ca ai si tu cateva, probabil tot graba, tot fierbinteala).
Ceea ce n-am inteles din replica ta, daca ai putea dezvolta ideea, citez:
\"dar îți recomand pe viitor ca dintr-o minimă decență să te abții vis-a vis de postările pe care Radu Herinean pune o stelută\"
Nu stiu ce sa inteleg, nu pot fi atacate texte apreciate de Radu? Doar pentru ca le pune el o steluta? Nu ti se pare ridicola afirmatia asta? Nu crezi ca fiecare cititor are parerea lui?
Si apoi, in final, te porti de parca Ligriv e pseundonimele sefului. Pe de-o parte. Pe de alta, nu inteleg de ce ai adus in discutie faptul ca sunt sau nu proprietar in alta parte. Aici sunt un membru ca si tine, ca Nichita sau Daos.
Continuam cu raspunsurile: \"...nu vă dați seama că gestul acesta frizează o lacună elementară?\"
Sincer sa fiu, nu-mi dau seama. Pentru ca nu inteleg ce inseamna \"frizeaza o lacuna elementara\". Daca e o metafora, ti-as ramane recunoscator daca mi-ai explica-o. Gestul meu onduleaza, sau carlionteaza o lacuna elementara, sau ce?
Insfarsit, ai un cuvant \"fan\", pe undeva, e vorba de fân dar ai uitat sa pui o caciulita pe a, sau la ce te referi?
Am observat ca ai \"bun simt intelectual\", daca stiam cu cine am de a face, nu mai intram sub textele tale, domnule intelectual. Eu nu sunt intelectual, din pacate cultura mea e insuficienta, lacunara. Si nici studii adecvate nu am.
Observatie: \"vă erijezi\" nu e o greseala de culegere, ci una de acord. Dar nu-ti fa probleme, nu fac un capat de tara din asta.
In final am si eu o intrebare, ai numarat de cate ori ai folosit, in raspunsul tau, prenume la persoana I? Meu, eu, mie, mele, imi, -mi?
PS
Hotaraste-te, ori imi imi spui dumneavoastra (si nu dvs), ori ma iei la per tu. Ca le cam amesteci. Si nu da bine la intelectuali.
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
Ceea ce m-a deranjat mai mult decat finalul poemului, e raspunsul pe care il da autorul unui citior, vezi mai sus.
Luat in bataie de joc.
Afla, domnule autor, ca cititorul are acest drept, sa nu-i placa productiile tale. In public, sau personal. Iat tie, ca autor, iti recomand sa te abti, chiar daca nu-ti convin unele luari de cuvant. Respecta-ti cititorul, fara el, poemele tale nu valoreaza doi bani, iar tu chiar nu existi
Ceea ce observ, in ultima vreme, ca se intampla aici, in general, se scrie doar sa se umple un spatiu. De parca musai spatiul trebuie umplut cu orice. Nu sunt impotriva atelierului. Numai ca sterilul mai trebuie ales. Cantitatea nu are nici o relevanta. Cine scrie doua poeme pe zi nu e poet. Ci scrib. Chiar ma intreb, cate poezii a scris Edgar Alan Poe in toata viata.
Pe textul:
„de fapt eu nu exist" de Virgil Titarenco
nu mai fi asa batos. Faptul ca esti tanar e un atu nu un dezavantaj. Nu fa confuzii. M-am referit la englezismele si frantuzismele din text, vezi \"viata together\" (iti suna poetic? Dar fii sincer...)
De licente poetice n-am auzit, dragul meu, poate scrii tu un eseu despre asta, si asa s-a anuntat un concurs.
\"Je voulez vous embrassait\" nu e licenta poetica, nici macar \"together\". Nemaivorbind despre \"viata together\"
Acum asculta-ma, interventia mea a fost destul destul de blanda, ce te faci daca vine unul si mai rau? Renunti la scris? N-ar fi pacat pentru potentialul pe care-l ai?
In primul rand, (o observatie generala), e remarcabil faptul ca te preocupa literatura. Prefer sa te vad aici, batatorind poezia decat pierzandu-ti vremea prin locuri mai putin \"ortodoxe\".
Faptul ca nu te mangai pe cap nu trebuie sa te sperie. E un gest care mie imi provoaca discomfort. Cateii se mangaie pe cap iar porcii se scarpina pe spinare. Si fii mai atent cand ceri sa fii comentat, unii (ca mine) te-ar putea intelege ad literam.
Si nu mai explica cititorilor tai ce-ai vrut sa spui in poezie. Da \"prost\" si scade automat valoarea textului. Plus imaginea autorului.(De regula), incercand sa-ti explici lucrarea, arati de fapt ceea ce n-ai reusit sa exprimi literar. E o defavoare pe care ti-o faci singur. Eu inteleg ca e tentant, dar e mai bine sa te abti.
Inca ceva, le versul \"sase-sase noroc chiorului\", noroc cere un articol hotarat. Iar \"nou-nastere\" reformuleaza, lasa-le-ncolo de licente.
\"In cele patru zari\" e atat de uzat ca ti se face lehamite. gaseste altceva. Daca spuneai cele 3 zari m-ai fi surprins, daca spuneai cele 100 de zari, mi-ai fi retinut atentia. Desigur, nu asta e scopul, sa-mi reti mie atentia sau sa ma surprinzi pe mine. Desi fac si eu parte din cititori.
Cum vine \"din cap si din coif de zeu\"? Nu-mi raspunde, lasa pe altcineva.
\"amintirea placuta a unei veri\", cliseu, din nou. In loc de vara puteai spune anotimp, era mai vag, dar cu mai multa deschidere. Oricum \"vara\" mai apare in text, evitai o repetitie (si \"seara\" se repeta destul de suparator)
\"o suta patruzeci si noua\" e un numar sacru, e un simbol, sau ce. Asa, pus tam-nesam, pare \"cautat\", daca intelegi ce vreau sa spun.
\"ai inceput sa ma razi a soare\". Unde ai astfel de cuvinte, (cu sens dublu) pune o caciula pe a, folosind alt+0226 (â) daca nun ai timp pentru diacritice. Si alt+0238 pentru î. Cand e cazul, desigur.
\"numai ca tu nu\" e o constructie cel putin cidata intr-o poezie, pe mine ma zgarie in ureche.
Cred ca e suficient pentru azi.
Pe textul:
„M-ai rapus" de Daniel Puia-Dumitrescu
Mihai,
ai dreptate, prostia e contagioasa. Si daca te apuca groaza inseamna ca iti pasa. Si daca ai si scrs-o, inseamna ca iei atitudine.
Pe textul:
„Sindromul prostiei" de Mihai Gabriel
Nici nu vreau sa ma gândesc la ce ar fi putut iesi.
Scuip in sân!
Pe textul:
„prin pat" de stefan ovidiu
