Poezie
Deșertăciune
-
1 min lectură·
Mediu
Deșertăciune de sub soare
pe trupul meu să scrii cu pana
destinul de azur nu moare
chiar dacă-mi adâncești tu rana.
Deșertăciune-n clar de lună
preschimbă-mi dorul în minune
primește-mă și dă-mi cunună
să nu mai nasc lacrimi nebune.
Deșertăciune de sub stele
prin timpul meu să vindeci oameni
deschide uși privirii mele
să văd dacă mai calci pe semeni.
023.259
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Remus Cretan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 60
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Remus Cretan. “Deșertăciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/remus-cretan/poezie/96372/desertaciuneComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPMPMaria Prochipiuc✓ Peste tot deșertăciunea umple spațiul, e ceva care te face să-ți fie frică? Nu doar deșertăciunea schimbă dorul în minune, aici la tine deșertăciunea e binefăcătoare, deschide uși privirii, vindecă oameni, cred că acest cuvânt se vrea cu o altă semnificație, nu cred că ai vrut o improvizație, dar cine știe. Vigoarea expresiei există dar nu pătrunde, sau nu reușesc eu să pătrund dincolo de cuvinte…
0
RCEste vorba despre iubirea vazuta ca desertaciune. Asa am gandit-o si simtit-o in momentele in care am scris aceasta poezie.
0