Poezii

O alta la suprafață, mai deloc curățită, O alta-n adâncime, neatins murdărită, ocean revărsat peste țărmuri înalte, val ce mă simte a doua sa parte. Prins în torentul magnific de

RCRemus Cretan

0

5

La sfârșit de săptămână cresc poftele urcatului la munte nu seamănă cu nimic din ceea ce știe drumețul cerșitele sentimente pe după stânci merg smintite pe ape roșii adie a lavandă pe

RCRemus Cretan

0

0

Când gândirea merge divorțată de trăire te crezi mai bun, cinstit, simți în tine prima rădăcin-a vieții, o pasăre sublimă, și-o accepți ca pe un dar desăvârșit. Când suferința zboară

RCRemus Cretan

0

5

Mi-e sufletul distrus căutând reala doamnă, Învăț târziu sărutul schițând un râs de toamnă. Cu inima golită, plutesc de azi alături Și nu știu unde duce acest șirag de fluturi Când

RCRemus Cretan

0

2

Rog vitraliile stinse să mi te-aducă înapoi transformată-n lumânare, și cu tine-n partea stangă să ne ardem împreună nespusele, trecutele. Topiturile-ți căzute-n mine vindeca-vor golurile

RCRemus Cretan

0

2

Habar nu are iarba Când vise-s sugrumate, Cum se ucide-n vorbă, Ce-s gânduri necurate. Habar nu are piatra Ce forță e în sânge, Ce-i inima pe vatră, Cum este când se plânge. Habar nu

RCRemus Cretan

0

2

Să ne ridice, palma universului coboară, Ne duce-n pomul vieții spre porți ce nu se închid, Ca fumul în furtună palma zboară, ecoul nostru ștergând al lumii sens perfid. Copacu-n soare e

RCRemus Cretan

0

0

La un semn discret lansat de dincoace de viață, Cu zâmbetul petalelor de trandafiri, Iubirea s-a pornit a mă cauta infometată. Înainte de-a o vedea la față, Cu vinul din pahar, cu pâinea

RCRemus Cretan

0

2

Punctul G e maxima plăcere, Când la Z se-ajunge, te întrebi: O fi blestem, o fi durere? Doamne, nu lăsa femeia să depășească punctul limită, nevinovatul alfabet după ultimul său

RCRemus Cretan

0

0

Din gândul greu nu te mai scot, În visul pur nu mai e loc, Din amintiri n-o să te las, În suflet toată mi-ai rămas. Iar visul meu de-atâta vin, Te pierde-n gând, suflet, destin.

RCRemus Cretan

0

0

Adu-mi aminte, Doamne, de prezent, de lumânarea din pădure, atâtea ploi, atâta vânt, și-s neatins de-a flăcării minune. Profitati voi, vanturi, ploi, căci timpul e aproape și vine o vreme

RCRemus Cretan

0

0

Cu mințile golite de-orice gând Suntem sortiți să fim împinși de vânt, Nu se-ntoarce-n ceruri stropul căzut strâmb, Picătura dreaptă clipocind adânc. Cine suntem n-avem cum să

RCRemus Cretan

0

0

Ca pentru un amestec de ‘sunt’ și ‘ești’, Curgerea vremii de la greci te cugetă, Iubirea te rotește altfel și vântu-ți dă fiorii competiției. Am luat foc de tine prin dor rostogolit, Și

RCRemus Cretan

0

0

Până-n ziua când învățăm să mergem, fulgul aripii de înger ne stă alături, dar mamele au obiceiuri proaste, moștenite: nu-i lasă pe copii să-și ia zborul. De la primul contact cu pământul

RCRemus Cretan

0

0

locuiesc în fiecare viață într-un alt bob de strugure... cârceii și butucii Viilor mă hrănesc cu idei verzi, galbene sau roșii, depinde de timpul și soiul în care fost-am așezat. ce

RCRemus Cretan

0

2

Singurătatea-mi spune-n 33 de ani cum era textul Clipe ce vor veni cuprind și criticile și regretul Ceasul repetiției fi-va supus unui alt tic-tac, plăpând Doruri deosebind ceea ce-ar trebui să

RCRemus Cretan

0

0

caută acest simbol, mai mult decât pe celelalte! el e sceptrul lui Hermes, un baston cu două aripioare-n vârf și doi șerpi alături. simbolul păcii sau concordiei târziu ți se-arată, după o

RCRemus Cretan

0

0

în prima zi ea mi-a făcut cerurile, varfurile și adâncurile, în a doua zi a adăugat lacrima din care a stors râurile, și mi-a colorat gândurile, în a treia zi a strâns totul în mine

RCRemus Cretan

0

3

Înainte de esențele universului, nimeni nu a știut despre iubire nimic precis: întâi, barbatului i s-a relevat jumătate din veșnicie, pământul și aerul; mai târziu, femeii - pe cealaltă, apa

RCRemus Cretan

0

0

Pe această față a lumii, între perlă și viață m-am ales cu perla, Esop neavând ce să îmi facă. Cocoșul său, neștiind valoarea pietrei, se hrănise-n van cu orzul. Pe cealaltă față a lumii,

RCRemus Cretan

0

0

Solzii nu mi-au cazut de pe curioasa-mi privire, Lumina nu m-a orbit din inaltul abis, Prigonitorul din mine nu mai e diavol din fire, si este apostol numai in vis. Damasc, rasturnator de

RCRemus Cretan

0

2

Am devenit căutătorul tău în deșert, Mi-e teamă c-o să ni se-altereze trupurile, Lipsa apei o sărut cu lacrimile, Doar iubirea mă mai hrănește cert. În deșert surzii o să-mi spună cum

RCRemus Cretan

0

1

Am stat cam mult în taina Pământului, fără știința zilei, nopții, lumina m-a înălțat si am umblat pe ape, săpând albastrul, vestind roua... Acum, albastrul este negru, să mă risipesc nu

RCRemus Cretan

0

0

Aștept de-atâtea vieți această zi anume, Cuvintelor amețite de-atâta joc cu obișnuitul O idee albă sus în dar să las: “Îmbălsămez cu tinerețea-mi veșnică sângele lumii, sămânță fericită-n

RCRemus Cretan

0

2