Poezie
Singurătatea
-
1 min lectură·
Mediu
Singurătatea-mi spune-n 33 de ani cum era textul
Clipe ce vor veni cuprind și criticile și regretul
Ceasul repetiției fi-va supus unui alt tic-tac, plăpând
Doruri deosebind ceea ce-ar trebui să fiu de cel ce sunt.
Singurătatea și-a găsit astăzi cu ce să se ocupe
În planurile-i bune nimeni și nimic nu o corupe
Dorința sa e să tâșnească în același loc cu zarea
Izvorul vieții fiind veșnic, nicidecum ca râul, fluviul, marea.
Singurătatea mă va mai trezi oftând dintre imagini
Și va veni s-alunge durerea astralei mele pagini
Spălatul de păcate-mi va trece-ntr-un an cât altora-n zece
Oboseala-n ceruri alungând-o acasă, muribundă, rece.
002480
0