Suras malefic

„Râul care-și spală dinții de bolovani”, (B. Fundoianu)

Cu limba-și linge ochii- pietre și blana

Ghemuită printre ierburi și-o vinde pe bani,

Cu apa panaceu prin herghelii de susur își spală rana.

„Surâsul tău mă caută ca-n râu o undiță”, (B. Fundoianu)

Mă caută prin albii în care mi-am pierdut sensul logic al curgerii,

Prin delta cugetării prin care te plimbai fetiță,

Surâsul tău echivoc, sibilic, mi-a îngropat înălțimile și mi-a tăiat îngerii.

Răul care-și spăla dinții de bolovanii dintre ochii tăi

Și-a tăiat făptura fluidă de surâsul tău

Ce mi-a săpat adânc un baraj s-oprească ape de priviri eșuate în ochii răi,

O spaimă versatilă de ceea ce nu văd în tine îmi aleargă caii iubirii peste arcada unui tău.

O schismă vreau între concepte antinomice,

Suntem două antiteze de trăiri care luptă prin fulgurarea axonilor,

Surâsul tău pe buzele mele creează bombe atomice

Care explodează lăuntric, în noi, mumii electrizate de războiul ionilor.