Poezie
Coala - alba femeie
1 min lectură·
Mediu
În lupta cu coala albă ieși epuizat,
Dor cuvintele nenăscute din idei însărcinate
Ca o naștere grea cu efortul uzat,
Din dinții spiritului ies gânduri măcinate.
Eflorescențe de semințe de plumb
Fecundează axonii într-o împerechere neant – rai,
Se nasc corcituri de simboluri sărind strâmb
Peste obstacole de engrame aurelând negativ trai.
Aștepți turnat în plumb mintea să-ți dicteze
Cuvintele rude legate prin același sânge în versuri,
Sângele incendie rațiunea închegată-n proprii teze,
Cu gheare de tigru sfâșie corpul alb al foii cu vene visuri.
Întotdeauna câștig făcându-mi foaia femeie – prietenă,
Degetele ei albe mă mângâie prin părul cu fire cuvinte,
Buzele roșii mă sărută pe gura roșie de metafora eternă,
Corpul ei alb mi se dăruie la sfârșit pur și cuminte.
001837
0