Poezie

Singuratatea

glossa

1 min lectură·8 octombrie 2004

Mediu

Singurătatea este suferința ințelegerii de sine,

Când eul e închis în crisalidă

Relațiile cu lumea se prefac în ruine,

Când pasărea lăuntrică are o aripă invalidă.

Când eul e închis în crisalidă

Þipă eliberarea de dogme ermetice,

Pășești prin singurătate pe o pojghiță solidă

De idealuri create de principii etice.

Relațiile cu lumea se prefac în ruine

Peste care-ți construiești propria citadelă,

Colilocviul dă tainelor revelate o aură de rușine,

Descoperiri prin aruncări interioare tac cu singurătatea iubită fidelă.

Când pasărea lăuntrică are o aripă invalidă

Zborul se preschimbă într-o cădere spre – infinitul esenței

Neantului în om multiplicată ca o monadă veșnic gravidă,

Cădere cu viteze luminice de punct laser topind nemărginirea chintesenței.

Când pasărea lăuntrică are o aripă invalidă,

Relațiile cu lumea se prefac în ruine,

Când eul e închis în crisalidă,

Singurătatea este suferința înțelegerii de sine.

001.935

razvan rachieriu. “Singuratatea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/89765/singuratatea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.